Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Va fi o iarnă a supraviețuirii pentru mulți dintre români, în condițiile în care ajutoarele pe care Guvernul vrea să le acorde se transformă, pe zi ce trece, într-o glumă proastă. În schimb însă, furnizorii de gaze nu se joacă și vin în piață cu oferte-șoc. Acestea încep să frizeze absurdul, pentru că valoarea unei facturi a ajuns să depășească chiar nivelul salariului mediu net pe economie, care a fost în iulie de 3.545 ( 5.780 brut), conform ultimelor date comunicate de INS. Așa că Dumnezeu cu mila în această iarnă. Promisiunea Guvernului că „nimeni nu va fi lăsat în urmă” se transformă în scapă cine poate.
Efectul acestor prețuri imense, care vor îngenunchea milioane de români, va fi că cei ale căror locuințe sunt branșate la sistemul de termoficare vor ține mai mult închise caloriferele, iar alții vor renunța la centralele termice pentru a se întoarce înapoi la încălzirea pe lemne. Chiar dacă și acestea s-au scumpit, rămân încă cea mai ieftină sursă de încălzire. În schimb, pentru multe dintre companii, acest gen de facturi înseamnă direct falimentul, generând un mare val de șomeri. Sunt lucruri despre care Guvernul preferă să nu vorbească acum.
Creștere de 841% față de anul trecut
În timp ce autoritățile încă discută despre măsuri de protejare a consumatorilor prin acordarea unor subvenții consumatorului sau furnizorului, aceștia din urmă notifică consumatorii să plătească prețuri exorbitante. O notificare recentă a unui furnizor de gaze către un client cu profil de consumator casnic propune o creștere de preț de la 107 lei/MWh la 900 lei/MWh, începând cu luna noiembrie 2021. Noul preț reprezintă o creștere de 841% față de anul trecut.
Citește pe Antena3.ro
Statul ne vrea morți... de frig
În aceste condiții, subvențiaei de 25% pentru consumator, propusă de Guvern, reprezintă un ajutor nesemnificativ. Spre exemplu, un consumator care plătea anul trecut 107 lei/MWh, respectiv 500 lei/lună, cu TVA inclus, urmează să achite pentru gaze, la un preț de 900 lei/MWh (creștere de 8,41 ori), o factură de 4.205 lei/luna în iarna 2021/2022. Considerând că se încadrează în consumul de până la 1.000 mc/sezon, el va beneficia din partea statului de o compensație de 1.051 lei/lună. În aceste condiții, tot îi va mai rămâne să plătească 3.153 lei/lună, ceea ce reprezintă o creștere de 630% a costului lunar cu gazele. Cu o factură atât de mare, evident că salariul mediu net pe economie se dovedește total insuficient pentru un trai chiar și la limita sărăciei. Pentru cei 1,6 milioane de români care sunt astăzi plătiți cu salariul minim pe economie, 1.386 lei net, viitoarele facturi la utilități vor fi bomboana pe colivă.
Cât ar costa plafonarea prețurilor
În cazul de față, furnizorul care a transmis clientului oferta de preț de 900 lei/MWh arată, în informarea lui, că a cumpărat gaze la un preț de 715 lei/MWh (este prețul înregistrat pe bursă săptămâna trecută - n.red). Astfel, plecând de la declarația furnizorului că achită 715 lei/MWh pentru gazele achiziționate, iar prețul plafonat este la 135 lei/MWh (valoare avansată de PSD), înseamnă că statul trebuie să-i achite furnizorului o subvenție de 580 lei/MWh. Statisticile arată că în România consumul mediu al clienților casnici este într-o lună de iarnă de circa 0,5 miliarde de metri cubi. Ceea ce ar însemna că statul trebuie să scoată din buzunar o sumă de 2,9 miliarde de lei pe lună (circa 587 milioane euro/lună).
Furnizorii au apărut în piață cu cu oferte de 700 - 900 lei/MWh la gazele naturale, după ce autoritățile și-au făcut publice planurile de a reduce impactul creșterii prețurilor.
Cîțu sporește haosul cu declarații
Ieri, premierul demis, Florin Cîțu, a aruncat în spațiul public o altă idee: amânarea plății facturilor la energia electrică și gaze. „Anul trecut am amânat plata taxelor o perioadă pentru companii. Nu aș vedea de ce nu am putea să facem acest lucru anul acesta pentru persoane fizice sau pentru companii, împreună. Sunt măsuri pe care le consider bune, le voi lua în calcul și putem să le folosim. Deja am avansat compensarea, am vorbit de plafonare. De amânarea facturilor – este ceva ce deja am făcut anul trecut, deci nu aș vedea o diferență față de situația excepțională de anul trecut”, a declarat Cîțu ieri. El nu a spus însă dacă măsura amânării este una suplimentară compensării și plafonării facturilor sau nu. Dacă Guvernul vrea să aplice modelul de anul trecut când a amânat plata taxelor pentru o anumită perioadă, măsura nu va rezolva nimic, din contră, va crea un dezastru mult mai mare. Facturile colosale la utilități îi vor ajunge din urmă pe clienți în primăvară.
Întoarcerea la cărbune, tot mai aproape
În ciuda politicii Green Deal tot mai agresive a celor care conduc astăzi Comisia Europeană, creşterea preţurilor la gaze naturale pe piaţa angro din Europa determină tot mai multe companii să se întoarcă la cărbune pentru a genera energie. Deși prețul cărbunelui a crescut de peste 100%, iar cel al certificatelor de emisii cu efect de seră s-a dublat și el de la începutul anului, cărbunele rămâne cea mai ieftină alternativă, pentru că scumpirea gazelor a fost mult mai accentuată. Tot mai mulți analiști internaționali susțin că în următoarea perioadă lignitul și cărbunele ar urma să rămână mai convenabile în mixul combustibililor decât gazele naturale.
Cum stă România cu mixul energetic
În prezent, România are o capacitate instalată în sistemul energetic de 17.660 MW. Din aceasta, 5.660 MW sunt capacități termo, 4.388 MW regenerabile, iar restul hidro. În ultimul deceniu, capacitatea instalată în termocentrale s-a înjumătățit, concomitent cu majorarea de 275 de ori a celei regenerabile. În schimb, capacitatea totală instalată în sistemul energetic a rămas cam aceeași, ceea ce înseamnă că ne-am crescut dependență de capriciile vremii. Am devenit tot mai dependenți de strălucirea soarelui și de vânt, iar când cele două surse lipsesc suntem nevoiți să importăm, ceea ce ne-a transformat, în timp, în importator net de energie. Pe de altă parte, energia regenerabilă nu a fost deloc ieftină în această perioadă, pentru că factura a fost încărcată de subvențiile acordate producătorilor, pe lângă prețul de vânzare.
Tot mai dependenți de importuri
De exemplu, energia produsă din surse regenerabile asigura ieri la orele prânzului doar 10% din producție. Situația s-a agravat miercuri seara, după ce un grup al centralei nucleare de la Cernavodă s-a deconectat de la sistem, ca urmare a declanșării unor întrerupătoare. Imediat după ieșirea din sistem a unei unități nucleare, importul a crescut brusc, ajungând la 2.100 MW, de la 1.400. Ulterior a urcat chiar și la 2.600 MW.
