Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Mai multe state bogate din UE, intre care Franta si Olanda, vor scaderea fondurilor de 2,9 miliarde de euro pe care CE ar trebui sa le suporte dupa reducerea, de la 15% la 5%, a cofinantarii proiectelor europene din partea Romaniei si altor cinci state membre.
CE a anuntat, la inceputul lunii august, ca planul de accelerare a platii de subventii europene ar conduce la economii de 2,9 miliarde de euro pentru Grecia, Portugalia, Irlanda, Letonia, Romania si Ungaria, tari care au fost nevoite sa apeleze la ajutor financiar extern din cauza crizei. Economiile pentru Romania pot ajunge la 714 milioane de euro, a anuntat atunci executivul comunitar.
Fondurile de 2,9 miliarde de euro ar fi suportate de CE.
Suma poate fi insa redusa cu cel putin jumatate, dupa ce mai multi contributori neti la bugetul UE, intre care Franta, Marea Britanie, Olanda si tarile nordice, si-au exprimat temeri privind impactul planului asupra propriilor finante, au declarat surse apropiate situatiei pentru Financial Times.
Obiectiile acestor state ar putea "reduce puternic" suma suplimentara alocata de CE, a declarat un diplomat implicat in negocieri.
Temerile unor state se concentreaza pe reducerea contributiilor guvernelor nationale la proiectele finantate cu fonduri UE.
"Nu ne convine. Guvernele trebuie sa contribuie si cu banii lor pentru a arata ca finanteaza proiecte bune", a spus un diplomat.
O opozitie si mai extinsa se formeaza insa impotriva unei componente a propunerii CE in baza careia s-ar plati cea mai mare parte a sumei de 2,9 miliarde de euro, respectiv ca planul sa se aplice retroactiv din momentul in care tarile respective au inceput sa primeasca asistenta financiara externa, noteaza Financial Times.
Componenta retrospectiva reprezinta "cel putin jumatate" din cele 2,9 miliarde de euro, au afirmat doi diplomati implicati in discutii. Aceasta ar insemna restituirea catre state a 10% din valoarea proiectelor cofinantate cu bani europeni pentru care au fost depuse cereri in ultimele cateva luni sau cativa ani.
Un negociator a afirmat ca unele guverne se tem ca planul CE, in varianta actuala, ar conduce la cresterea bugetului pentru anul urmator. Bugetul UE este asigurat prin contributii ale statelor membre.
"Vrem sa ajutam Grecia si restul statelor, dar plata retrospectiva ar putea fi prea mult. Nu este un moment potrivit pentru a cere resurse suplimentare", a declarat reprezentantul unei tari.
Comisia sustine ca poate finnata programul din rezerve existente.
Grupuri de experti ai statelor membre incearca sa ajunga la un consens asupra propunerii CE, prin care primele plati catre cele sase state ar putea fi efectuate in ianuarie anul urmator.
Oficialii de la Bruxelles incearca sa ajute unele state sa acceseze fonduri structurale suplimentare mai rapid si au trimis o echipa de experti la Atena, pentru a ajuta autoritatile elene sa identifice proiecte care pot fi derulate cu bani europeni.
Multe state UE au dificultati in cheltuirea fondurilor europene, care pot ajunge pana la 4% din PIB si sunt insotite de reguli comunitare stricte, noteaza publicatia britanica.
Citește pe Antena3.ro
