Oltenii, pe cale de dispariție. Previziuni sumbre de la INS

Declinul demografic al României se va accentua în următoarele decenii şi în 2060 am putea fi mai puţini cu 7,5 milioane. Dacă în 2015 populaţia rezidentă număra 19.819.697, într-o variantă optimistă în 2030 ea va scădea la 17.892.489 de persoane, iar în 2060 la 13.784.413. În cea mai neagră estimare însă, anul 2060 ar putea găsi România cu o populaţie de numai 12,35 milioane, potrivit unei analize realizate de Institutul Naţional de Statistică. Prognozele specialiştilor nu sunt îmbucurătoare, mai ales că se anticipează şi o creştere majoră a populaţiei vârstnice (de 65 de ani şi peste).

Pe fondul menţinerii unor valori scăzute ale natalităţii, precum şi a migrării forţei de muncă, ponderea populaţiei tineri şi a celei adulte va continua să se reducă, în paralel cu creşterea numărului de persoane în vârstă. Până în 2060 numărul persoanelor tinere (0-14 ani) ar putea ajunge  de la puţin peste trei milioane de persoane, înregistrate în 2015, la 1,77 milioane. Scădere va face ca ponderea acestei categorii de populaţie în totalul celei rezidente să ajungă de la 15,5% în 2015 la 12,9% în 2060. Nici în varianta mai optimistă viitorul nu arată bine. Vorbim tot despre o scădere a numărului de persoane tinere, dar o scădere mai lentă, de la trei milioane de persoane la 2,43 milioane în 2060. Trebuie precizat că din această perspectivă, ponderea segmentului tânăr în totalul populaţiei rezidente ar înregistra o uşoară creştere, de la 15,5% la 15,8%. Îmbătrânirea populaţiei este o temă majoră de discuţii în toate ţările dezvoltate. În perspectivă, impactul acestei stări, care se va amplifica, va fi unul complex în sensul diminuării forţei de muncă, un număr tot mai mic de persoane aflate în câmpul muncii va trebui să susţină un număr tot mai mare de pensionari, iar sistemul de asistenţă medicală se va afla permanet sub presiune, spune analistul economic, Aurelian Dochia.

Cea mai mare depopulare ar urma să afecteze până în 2060 judeţul  Teleorman, unde populaţia se estimează că se va reduce de la  358.472 la 183.801 (-61%). El va fi urmat de judeţele Olt (-58%) şi Gorj (-56,2%).

Reducerea populaţiei în intervalul 2020-2060 ( mil. locuitori)

Regiunea Nord-Vest: 2,54-1,95

Reg. Centru: 2,3-1,8

Reg. Nord-Est: 3,15-2,53

Reg. Sud-Est; 2,35-1,49

Reg. Sud-Muntenia: 2,87-1,69

Reg. Buc-Ilfov: 2,34-2,03

Reg. Sud-vest Oltenia: 1,87-1

Reg. Vest: 1,76-1,26

231 de vârstnici la 100 de tineri

Una din prognozele avansate de INS indică faptul că numărul persoanelor în vărstă de 65 de ani şi peste ar urma să ajungă în 2060 la aproape 30% din totalul populaţiei rezidente, marcând astfel un salt de 10% comparativ cu 2015. Dacă în 2015 indicele de îmbătrânire a fost de 111 vârstnici la 100 de tineri, în perspectiva anului 2060  acesta va fi de 231 de vârstnici la 100 de tineri şi de 183 la 100 într-o variantă mai favorabilă. Accentuarea îmbătrănirii populaţiei, concomitent cu creşterea speranţei de viaţă a dus la apariţia unei noi grupe, „vârsta a patra” în care sunt încadrate persoanele de peste 80 de ani. În 2060 populaţia de 80 de ani şi peste va creşte cu circa 600.000 de persoane în varianta medie a analizei şi cu 829.200 persoane în varianta intermediară.

Populaţia, tot mai îmbătrânită

Numărul persoanelor de 65 de ani şi peste ar urma să crească de la 3,4 milioane de persoane, înregistrate în 2015, la 4,46 milioane în 2060 în varianta intermediară a prognozei care i-a ]n calcul cea mai mare cre;tere a acestei categorii. În ceea ce priveşte persoanele de 80 de ani şi peste numărul lor ar urma să crească de la 826.138 la 1,65 milioane de persoane. În topul judeţelor cu populaţia cea mai în vârstă s-ar regăsi la orizontul anului 2060  la categoria „65 de ani şi peste” Prahova (156.844 persoane), Cluj (197.633) şi Constanţa (156.053), iar la categoria “80 de ani şi peste” judeţele Prahova (67.901 persoane), Timiş (62.820) şi Constanţa (57.321).

38% ar urma să fie cea mai mare pondere a vârstnicilor în totalul populaţiei în 2060, ea regăsindu-se în judeţul Gorj şi Municipiul Bucureşti.

Vor apărea mecanisme de autocorecţie a acestei situaţii în care ponderea persoanelor în vărstă este tot mai mare. Mulţi vor lucra peste vârsta de pensionare, această vârstă se va majora, iar societăţile comerciale îşi vor flexibiliza programele astfel încât să permită rămânerea în câmpul muncii a acestor persoane cât mai mult timp. Să nu uităm de procesul de robotizare care va înlocui treptat tot mai multă forţă de muncă. Cred că până la urmă există nişte mecanisme de corecţie. Aurelian Dochia, analist economic