Pacea cu sindicatele - Cabinetul taie sporurile numai pe hârtie

În ciuda austerităţii bugetare mult clamate de premierul Emil Boc, fondul de salarii al unor ministere şi instituţii bugetare a crescut faţă de anul trecut cu procente ameţitoare.

SPORURI PENTRU BUGETARI
Potrivit unui centralizator al sporurilor şi al altor drepturi salariale de care beneficiază personalul din sectorul bugetar în prezent angajaţii tuturor celor 51 de ordonatori principali de credite – inclusiv Preşedinţie, Camera Deputaţilor, Senat, Cancelaria Primului-Ministru şi Secretariatul General al Guvernului –, beneficiază de spor de vechime în muncă (maximum 25% din salariul de bază), dar şi de salariu de merit – maximum 15% din salariul de bază, cu excepţia angajaţilor Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Apărării, Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, SIE, SRI şi SPP care primesc maximum 20% din salariul de bază. Bugetarii mai primesc, indiferent de instituţia (ordonatorul principal de credite) de care aparţin, indemnizaţie de conducere de maximum 55%, spor pentru titlul ştiinţific de doctor de maximum 15% şi de spor pentru ore suplimentare.

Mai apoi, în funcţie de instituţia publică în care lucrează, bugetarii mai pot beneficia şi de alte sporuri de: spor de vechime în magistratură (30%); gradaţie de merit (25% din salariul de bază în plus pentru angajaţii din educaţie şi cercetare); indemnizaţie de comandă – cei din poliţie, armată, penitenciare şi servicii de informaţii; indemnizaţii de încadrare majorate cu maximum 10% pentru judecătorii şi procurorii care lucrează în mediul rural; indemnizaţii pentru activităţi prestate în afara obligaţiilor funcţiei de bază; spor pentru activitatea desfăşurată în timpul nopţii (25%), spor de confidenţialitate (15% sau chiar 30% în cazul angajaţilor Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii); spor de stabilitate; spor de fidelitate (15%-20%); spor pentru utilizarea unei limbi străine (10% MAE, 15% Ministerul Justiţiei, Ministerul Public, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Legislativ, Consiliul Superior al Magistraturii); spor pentru atestat de stenodactilograf şi care stenografiază cel puţin 30% din timpul de lucru; spor de prevenţie (10% în sistemul sanitar); spor pentru activitate de interes naţional – pentru persoane din cadrul Departamentului pentru Afaceri Europene; spor pentru activitate de importanţă naţională desfăşurată în unele instituţii de cultură; spor de frontieră; indemnizaţie de frontieră; spor îngrijire câine/cai; primă de paraşutare şi lista este mult mai lungă.

CE SE TAIE
“În privinţa sporurilor şi a altor stimulente, urmează să se eleboreze un act normativ prin care să se reglementeze exact problema acelor sporuri care vor fi diminuate, reduse sau eliminate”, a declarat premierul Emil Boc după întâlnirea de luni seară cu sindicatele şi patronatele. Nu este vorba despre sporuri de genul celui primit de medici pentru gardă sau de poliţişti pentru dispozitiv sau de sporurile prevăzute prin Codul Muncii – de vechime, pentru lucrul în timpul nopţii sau pentru condiţii nocive sau condiţii deosebite de muncă, grele, periculoase sau penibile. Dar ce sporuri vrea Guvernul Boc să taie? Potrivit declaraţiilor făcute de premier luni seară, va fi eliminat sporul de 20% pentru participarea în comisiile de concurs sau de soluţionare a contestaţiilor, participarea fiind tratată ca o atribuţie de serviciu. De asemenea, vor fi eliminate sporurile pentru cei a căror activitate este legată de gestionarea împrumuturilor externe sau fac audit public intern, dar şi sporul pentru cunoaşterea unei limbi străine acordat angajaţilor din Ministerul de Externe. Toate acestea vor intra, de asemenea, în rândul atribuţiilor de serviciu.

SALARII BUGETATE
De cele mai mari creşteri ale fondului de salarii (de unde se acordă stimulentele care umflă salariile de două-trei ori) beneficiază angajaţii de la Ministerele Sportului, Învăţământului, Turismului, dar şi senatorii, deputaţii şi angajaţii de la Administraţia Prezidenţială. Teoretic, salariile bugetarilor nu vor creşte decât după 15 aprilie, şi probabil cu 5 procente. Practic, asta nu înseamnă că anunmiţi bugetari care au norocul să lucreze exact în ministerele şi instituţiile care au beneficiat de creşteri la capitolul salarii nu vor obţine mai mulţi bani. Ei îşi vor rotunji veniturile din sporuri şi stimulente, adică exact din acele surse pe care până mai ieri le blamau premierul Boc şi ministrul de Finanţe, Gheorghe Pogea. “Este o matematică a cărei logică îmi scapă. Ori este austeritate pentru toţi şi suntem solidari, ori unii, mai ales cei cu salarii mari, îşi umflă veniturile în detrimentul altora care nu o pot face”, a declarat Ovidiu Jurca, vicepreşedintele BNS.

MAGISTRAŢII , O CATEGORIE APARTE
Magistraţii sunt şi ei o categorie aparte de bugetari de lux. Ei beneficiază de un spor de solicitare neuropsihică de 50% din salariu, pe care l-au câştigat în Instanţă. “ Se pare că acest spor este cuprins, cel puţin parţial, în bugetul instituţiilor respective, unde lucrează magistraţii”, a declarat Ovidiu Jurca. Un magistrat, judecător sau procuror, va beneficia de cel puţin 2.000 de lei în plus la salariu, iar dacă avem în vedere că salariile magistraţilor se ridică la aproape 4.000 de lei, rezultă că un judecător va câştiga peste 6.000 de lei.

Calculelel arată că sporurile cerute de magistraţi echivalează cu suma alocată cheltuielilor de capital pe un an ale Ministerului Transporturilor sau cu 10% procente din valoarea pensiilor. În afară de acest spor obţinut prin hotărâri judecătoreşti şi statutat ca definitiv prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), magistraţii mai beneficiază şi de un spor de confidenţialitate de 15%, obţinut tot prin hotărâre judecătorescă şi încă neplătit. În plus, magistraţii beneficiază de spor de vechime, conform Codului Muncii, la fel ca şi ceilalţi bugetari, dar şi de alte două sporuri, cel de toxicitate de 15% şi cel de stabilitate (sau vechimea în magistratură). Acesta se acordă după 5 ani de vechime în magistratură. Începe cu 5% şi creşte progresiv din cinci în cinci ani, maximumul care poate fi atins fiind de 20%, pentru stabilitatea de 20 de ani şi peste. A fost introdus în legislaţie pentru a încuraja tinerii să rămână în magistratură.

Salariile dascălilor, majorate prin sporuri de performanţă

Salariile profesorilor s-ar putea majora de la 1 aprilie, dacă sindicatele şi conducerea Ministerului Educaţiei vor ajunge cât mai curând la un acord în privinţa criteriilor de performanţă în actul educaţional. “În ultima discuţie avută cu sindicatele nu am vorbit despre creşteri salariale, ci despre un spor de performanţă. Avem răgaz până la 1 aprilie să stabilim criteriile”, a declarat ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu. Ministrul a precizat că se lucrează deja de două săptămâni la aceste criterii. “Lucrăm la nişte criterii de performanţă şi în funcţie de acestea se vor acorda sporuri dascălilor pentru munca depusă”, a precizat Aurel Cornea, liderul Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI). Astfel, pe baza acestor criterii s-ar putea acorda majorările salariale de 33,4% solicitate de sindicaliştii din învăţământ, conform legii. În urmă cu o săptămână, Guvernul Boc a modificat ordonanţa fostului Executiv privind majorările salariale ale profesorilor, astfel încât creşterea de 33,4%, care trebuia aplicată de la 1 martie, s-a amânat până la 1 aprilie şi s-a micşorat la o treime. “Sperăm ca până la începutul lunii martie să fie dată o nouă ordonanţă de urgenţă prin care să ni se acorde toate majorările cuprinse în legea iniţială”, a completat Simion Hăncescu, din partea FSLI. Minsitrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, s-a arătat încrezătoare că va reuşi să acorde majorările solicitate de sindicatele din educaţie, în condiţiile în care bugetul MECI este de 6% din PIB, incluzând veniturile proprii ale ministerului.
Eugenia Mihalcea