Pachetul Anti-Criză, multe cheltuieli, puţine venituri

Măsurile anticriză se negociază la Ministerul Finanţelor, unde partenerii sociali – sindicate, patronate – vor să impună acţiunile specifice pentru a drena banii din buget. Discuţiile nu sunt simple, deoarece impactul lor economic trebuie cuantificat, iar rezultatele nu par la o primă analiză foarte spectaculoase.

Până acum, Finanţele şi partenerii sociali au convenit asupra a 26 de măsuri anticriză, care vor fi incluse în bugetul din acest an, din planul iniţial de 67 de acţiuni propuse de sindicate şi patronate. Săptămâna trecută, reprezentanţii sindicatelor şi patronatelor au declarat că măsurile anticriză care vor fi adoptate imediat vor avea un impact bugetar de 3,84% din PIB, iar dacă se adaugă acţiunile propuse aflate încă în discuţii, se ajunge la un total de cheltuieli de 4,6% din PIB. Pentru 18 dintre măsurile aprobate s-a calculat impactul asupra bugetului, respectiv cheltuieli de 19,3 miliarde de lei, reprezentând 3,39% din PIB, şi un plus la venituri de 3,64 miliarde de lei, sau 0,63% din PIB.

DEZECHILIBRE
Se observă din capul locului că există un dezechilibru evident între cheltuielile impuse de aceste măsuri şi veniturile la bugetul de stat. Asta înseamnă că se accentuează deficitul bugetar, lipsind claritatea în privinţa surselor de finanţare. Preşedintele Băsescu a precizat că România are acces la fonduri europene pentru a susţine deficitul, dar a exclus în acelaşi timp apelarea la un împrumut de la Fondul Monetar Internaţional. Această ultimă declaraţie făcută chiar înainte de misiunea exploratorie a FMI pare să închidă o poartă la care apelează, în aceste momente de criză, numeroase state emergente. Referindu-ne la conţinutul Pachetului Anti-Criză, o primă măsură aprobată este achitarea obligaţiilor financiare certe, lichide şi exigibile ale Administraţiei publice centrale şi locale (pentru facturi, subvenţii pentru agricultură, TVA) şi eşalonarea echilibrată a plăţii lunare a acestora, în primul trimestru al anului. Aceasta va produce un minus bugetar de 8 miliarde de lei, respectiv 1,39% din PIB. Aceste obligaţii financiare sunt catalogate drept "greaua moştenire" a guvernării Tăriceanu. Oricum, ele trebuie plătite pentru a-i debloca financiar pe furnizorii de servicii către instituţiile statului. Nimeni nu mai controlează în această vâltoare cât de corecte au fost contractele încheiate între instituţiile şi autorităţile statului cu furnizorii. Ar reieşi lucruri scandaloase, dar acestea fac parte din obligaţiile Curţii de Conturi şi le vom afla cu mult după ce s-au dus 8 miliarde de lei.

Măsura numărul doi din acest plan este reducerea achiziţiilor publice de bunuri şi servicii, precum şi a dotărilor cu mobilier şi mijloace de transport, care va aduce un plus la buget de 3,6 miliarde de lei, reprezentând 0,62% din PIB. Să remarcăm faptul că măsura era deja aplicată de fostul Guvern, aşa încât rămâne să reducem ceva din ceva care nu există...
Ministerul Finanţelor va aloca 0,90 miliarde de lei pentru capitalizarea CEC Bank şi 0,17 miliarde de lei pentru Eximbank. Cele două instituţii au acum un rol clar pentru susţinerea politicilor financiare şi economice ale statului.

RULETA, MAI SCUMPĂ
La capitolul de susţinere a exporturilor s-a convenit şi alocarea a 0,021 miliarde de lei, similar anului 2008. Un plus de venituri de 0,024 miliarde de lei este prevăzut printr-o modificare a Legii jocurilor de noroc şi revizuirea taxelor din acest domeniu, iar prin suprataxarea produselor de lux vor fi obţinute 0,015 miliarde de lei. Aceste măsuri cu efect totuşi mic vor fi cu siguranţă intens mediatizate de reprezentanţii Guvernului. Alte măsuri aprobate sunt posibilitatea compensării TVA-ului de recuperat cu TVA-ul de plătit sau cu alte impozite datorate bugetului de stat, perceperea unui comision de la fondurile de pensii administrate privat pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de CNPAS cu privire la sistemul de pensii private, şi tratarea veniturilor în perioada de şomaj tehnic ca fiind de natură non-salarială şi aplicarea regimului corespunzător de impozitare, precum şi scutirea de la plata contribuţiilor către bugetul de stat şi al asigurărilor sociale în cazul şomajului tehnic, pe o perioadă de maxim trei luni.

În negocierile aflate în curs, patronatele au insistat pentru adoptarea de măsuri concrete pentru sprijinirea IMM-urilor. În acest sens, s-a convenit ca Ministerul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţului şi Mediului de Afaceri să finalizeze, în regim de urgenţă, evaluarea proiectelor depuse cu valoare cuprinsă între 200.000 şi 1.500.000 euro şi să deblocheze activitatea Fondului Naţional pentru IMM-uri. În cadrul ministerului sunt peste 100 de salariaţi care au ca sarcină tocmai sprijinul pentru proiectele IMM-urilor.

La costurile generate de adoptarea măsurilor se mai adaugă prelungirea valabilităţii Legii 174/2006 în vederea protecţiei sociale a salariaţilor disponibilizaţi de Romsilva (0,012 miliarde de lei), susţinerea cu 50% a formării profesionale continue pentru angajaţi şi şomeri, (0,013 miliarde de lei). În sectorul bugetar, ajustarea salariilor în anul 2009 se va face ţinând cont numai de creşterea prognozată a preţurilor de consum (5% în acest an – n.r.) şi va fi aplicată diferenţiat. Această măsură va conduce la un minus bugetar de 1,36 miliarde de lei.

Finanţele au mai decis aplicarea sistemului de salarizare a funcţionarilor publici şi în cazul salariaţilor instituţiilor şi agenţiilor finanţate din venituri proprii, stimularea financiară a şomerilor neindemnizaţi, pentru a urma programe de formare în ocupaţii deficitare pe piaţa muncii solicitate de către angajatori, finanţarea programelor de reabilitare termică a clădirilor şi a construcţiei de locuinţe sociale şi asigurarea finanţării pentru cumpărarea de îngrăşăminte chimice prin subvenţionarea producătorilor agricoli.

RABLA SALVEAZĂ INDUSTRIA AUTO
De asemenea, se vor susţine investiţiile publice majore finanţate de la bugetul de stat pentru demararea programului de reciclare automobile vechi REMAT 2009 pentru 60.000 de automobile cu o primă de 800 de euro/automobil reciclat, pentru scurtarea procesului de analizare şi promovare a proiectelor de accesare a fondurilor structurale, pentru găsirea unor soluţii de plată în avans pentru constituirea stocurilor de cărbune la termocentralele din administrarea autorităţilor locale, pentru conversia în acţiuni a creanţei deţinute de AVAS asupra Oltchim în sumă de aproximativ 140 de milioane de euro, emiterea de către Eximbank în numele şi contul statului a unei scrisori de garanţie în valoare de aproximativ 100 milioane euro, în vederea obţinerii de către societate a unui credit bancar, pentru garanţii guvernamentale pentru credite de investiţii de aproximativ 320 milioane de euro şi pentru susţinerea producătorilor de autoturisme şi de componente auto pentru autoturisme, pentru modernizarea producţiei şi tehnologiilor.

Alte măsuri aprobate sunt asigurarea unui sprijin de 30% din volumul creditului în sectorul de creştere a suinelor şi, respectiv, de 25% din volumul creditului pentru producţia din sectorul avicol, acordarea de tichete valorice pentru achiziţionare de îngrăşăminte, înfiinţarea Fondului de Contra-garantare a Creditelor pentru IMM-uri şi asigurarea constituirii a unui fond destinat creşterii accesului IMM-urilor la finanţare, în cadrul CEC.
De asemenea, s-a decis lansarea, cu prioritate, până la sfârşitul lunii februarie, a programelor Ministerului IMM-urilor, Comerţului şi Mediului de Afaceri, finanţate de la bugetul de stat.