x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Pandemia de COVID-19 ne găsește mai săraci decât criza financiară declanșată în 2008

0
Autor: Adrian Stoica 25 Oct 2021 - 07:20
Pandemia de COVID-19 ne găsește mai săraci decât criza financiară declanșată în 2008
Vezi galeria foto


Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL) din Parlamentul European va prezenta astăzi studiul „Combaterea sărăciei și a excluziunii sociale”, acesta înscriindu-se în programul dedicat Săptămânii europene pentru egalitatea de gen, care se va desfășura între 25 și 28 octombrie. Preocuparea membrilor EMPL de a identifica măsurile pe care statele trebuie să le adopte pentru sprijinirea persoanelor cu venituri mici vine pe fondul creșterii ratei sărăciei în UE. În pofida evoluțiilor pozitive din ultimii ani, aproape 91,4 milioane de cetățeni ai blocului comunitar, din care 69,4 milioane în UE se regăseau în zona euro, erau încă expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială în 2019, iar aceste cifre se estimează că vor crește pe fondul pandemiei de COVID-19. Deja datele publicate de Eurostat arată că numărul persoanelor sărace a urcat în 2020 la 96,5 milioane.

 

Rata persoanelor în risc de sărăcie (AROP) în țările UE a scăzut între 2008 și 2019 în 12 țări UE (Letonia, Irlanda, Croația, Grecia și Finlanda în special), a rămas aceeași în general în Ungaria, Belgia și România, dar a crescut în aceeași perioadă în alte 12 țări (Luxemburg, Suedia și Țările de Jos în special), arată raportul care va fi prezentat astăzi de Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale a Parlamentului European. Datele incluse în acest document, fie că vorbim despre rata persoanelor în risc de sărăcie sau despre cea a persoanelor în risc de excluziune socială, despre sărăcia în muncă etc., ne plasează la coada Uniunii Europene și la mare distanță față de media UE la toți acești indicatorii care arată bunăstarea unei nații.

 

*cu steluță roșie rata în 2008, bara albastră, rata în 2019

*cu steluță roșie rata în 2008, bara albastră, rata în 2019

 

*cu steluță roșie rata în 2008, bara albastră, rata în 2019

 

*cu steluță roșie rata în 2008, bara albastră, rata în 2019

 

Un sfert din copiii României, la marginea societății

 

Lupta împotriva sărăciei copiilor (persoane sub 16 ani) este o altă temă adusă în discuție de raportul citat. În ultimul deceniu Uniunea Europeană a alocat 2,7 miliarde euro pentru reforma sistemelor de protecție și bunăstare a copilului. Sărăcia copiilor depinde de mai mulți factori, cum ar fi fragilitatea economică, precaritatea legată de componența gospodăriei (de exemplu, gospodării cu părinți monoparentali, părinți încarcerați), de factori de risc social (de exemplu, gospodăriile în care există probleme de sănătate mintală, care locuiesc în mediul urban în zone segregate; aparținând minorităților etnice sau culturale). Aproximativ un copil din cinci a fost expus riscului de sărăcie în 2010 și, deși sărăcia copiilor a scăzut semnificativ  în ultimii ani în întreaga UE, există încă țări care înregistrează un procent foarte mare  al copiilor aflați în această situație. Evident, printre acestea se află și România, unde în 2019 se înregistrau 23% din copii în risc de sărăcie, în condițiile în care în Ungaria acesta era doar de 10%. De subliniat că Ungaria, alături de Finlanda, înregistra cel mai mic procent al copiilor aflați în risc de sărăcie. De asemenea, 25% din copii României se aflau în risc de excluziune socială, acesta fiind cel mai mare procent înregistrat în UE, în timp ce în țări precum Slovenia, Cehia, Danemarca și Finlanda se înregistra cel mai mic procent, de numai 14%.

 

35,8% dintre români trăiesc la limita supraviețuirii

La nivelul anului trecut, erau în Uniunea Europeană 96,5 milioane de persoane supuse riscului de sărăcie și excluziune socială, reprezentând 21,9% din populație, conform Eurostat. România s-a plasat cu mult peste această medie, înregistrând 35,8% din populație în această situație. Peste noi s-a aflat doar Bulgaria, cu 33,6% din populație. La polul opus, cea mai scăzută pondere a persoanelor supuse riscului de sărăcie și excluziune socială se înregistra anul trecut în Cehia (11,5%), Slovacia (13,8%), Slovenia (14,3%), Olanda (15,8%) și Finlanda (15,9%).

 

 

Bruxelles-ul vrea o legislație comună pentru scheme de venit minim

 

Studiul „Combaterea sărăciei și a excluziunii sociale” își propune să analizeze fezabilitate introducerii unei legislații obligatorii la nivelul UE, care să definească un cadru comun pentru scheme de venit minim și să pună în dezbatere principalele întrebări care ar trebui să stea la baza viitoarei legislații:

• Ce indicatori ar trebui utilizați pentru a măsura sărăcia?

• Cum ar trebui definită eligibilitatea pentru schemele de venit minim?

• Care sunt caracteristicile-cheie ale schemelor naționale de venit minim?

• Ce acțiuni, la nivelul UE, sunt posibile în acest sens?

 

 

În 2020 gospodăriile din România au fost cele mai sărace. Cu o valoare medie de circa 10.400 de euro, o gospodărie din țara noastră a fost de 5,5 ori mai mică decât media UE (58.500 de euro).

 

 

În fața acestui val de statistici negative care arată că în România sărăcia se extinde, guvernele venite la Palatul Victoria începând cu sfârșitul anului 2019, cu binecuvântarea președintelui Klaus Iohannis, nu au reușit să prezinte un plan articulat de măsuri pentru ajutorarea persoanelor sărace. În lipsa unor astfel de măsuri, Guvernul Cîțu a trântit pe masă o Strategie națională pentru incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2021-2027. Un proiect scris pe genunchi, în termeni evazivi, care se anunță din start un eșec, la fel ca și precedenta strategie care a vizat perioada 2015-2020, și despre care Comisia Europeană spunea anul trecut că a făcut puţine progrese în direcția reducerii sărăciei şi a incluziunii sociale. Noua strategia se învârtește în jurul lui „vom face”, fără a oferi un plan concret de scoatere din sărăcie a românilor.

 

Avalanșă de promisiunii și bune intenții

 

Deși s-a lăudat cu cea mai mare creștere economică din UE anul trecut, aceasta nu s-a resimțit deloc în traiul de zi cu zi al românilor. În schimb, guvernul demis le-a cerut să mai aibă răbdare, pentru că are o strategie minune de luptă împotriva sărăciei. De fapt, aceasta nu este altceva decât o însăilare de promisiuni:

 

 - Într-un an în care a înghețat pensiile, prin noua strategie antisărăcie Guvernul Cîțu le promitea pensionarilor că vor avea o viață decentă până în 2027. Acest prag al decenței ar urma să se asigure prin creșterea sustenabilă a pensiei și creșterea indemnizației sociale, prin creșterea indemnizației sociale pentru pensionari la nivelul pragului de sărăcie relativă/nivelul coșului minim lunar de consum. 

 

- Instituirea unui mecanism de indexare care determină revizuirea beneficiilor de asistență socială într-o manieră previzibilă și acordarea acestora ca măsură de asistență socială în cadrul planului inițial de intervenție elaborat de asistentul social.

 

- Elaborarea unei metodologii de estimare anuală a numărului persoanelor vârstnice dependente care necesită sprijin pentru activităţile de bază ale vieţii zilnice.

 

- Asigurarea creșterii constante a veniturilor mici, alocațiilor pentru copii, tineri, de susținere pentru familiile monoparentale, indemnizații pentru persoanele vârstnice dependente și persoanele cu dizabilități, ajutoarelor sociale pentru alte grupuri vulnerabile sau defavorizate.

 

- Elaborarea programelor de acţiune comunitară destinate prevenirii şi combaterii riscului de marginalizare şi excluziune socială, aprobate prin hotărâri ale consiliilor judeţene/locale, prin participarea tuturor serviciilor publice de interes local și prin consultarea operatorilor economici din comunitate, furnizorilor de servicii sociale etc.

 

- Pentru asigurarea unei vieții sănătoase, primăriile și instituțiile publice vor fi obligate să publice pe paginile lor de internet informații, în format ușor de citit, materiale de informare despre un stil de viață sănătos, riscuri sociale, posibilități de dezvoltare etc.

 

Citeşte mai multe despre:   Covid-19

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Charlie Munger, vicepreşedintele Berkshire Hathaway: Pieţele de acum sunt supraevaluate

Charlie Munger, vicepreşedintele Berkshire Hathaway: Pieţele de acum sunt supraevaluate
Charlie Munger, vicepreşedintele gigantului Berkshire Hathaway, condus de celebrul investitor Warren Buffett, a spus într-o conferinţă că pieţele de capital sunt extrem de supraevaluate în ceea ce priveşte...

Bitcoin își extinde tendința descendentă și scade cu 12,1%, la 47.176 dolari

Bitcoin își extinde tendința descendentă și scade cu 12,1%, la 47.176 dolari
Bitcoin a scăzut sâmbătă cu 12,14%, până la 47.176,09 dolari, pierzând 6.567,6 dolari față de închiderea anterioară, relatează Reuters. Bitcoin, cea mai mare și cea mai cunoscută criptomonedă din lume,...

Cum s-au restructurat băncile în 2021? Un număr de 1.044 funcţionari bancari au plecat din sistem

Cum s-au restructurat băncile în 2021? Un număr de 1.044 funcţionari bancari au plecat din sistem
Restructurarea sistemului bancar a continuat, procesul fiind accentuat în contextul pandemiei de COVID-19, astfel că băncile au ajuns să aibă la sfârşitul primelor nouă luni din 2021 un număr de 51.713 de...

BCE asigură lumea că de luna viitoare inflaţia, ajunsă la cote istorice, va încetini

BCE asigură lumea că de luna viitoare inflaţia, ajunsă la cote istorice, va încetini
Când zona euro se confruntă cu cea mai puternică inflaţie din istoria ei, când preţurile din Germania şi Spania cresc cu cel mai accelerat ritm din ultimii 30 de ani, Banca Centrală Europeană asigură lumea că...

Deficit URIAȘ la încasarea TVA. Pierdere de aproape 35% în 2019

Deficit URIAȘ la încasarea TVA. Pierdere de aproape 35% în 2019
România a înregistrat cel mai mare deficit de încasare a TVA la nivel național în 2019, cu o pierdere de 34,9 % din veniturile din TVA, arată un raport al Comisiei Europene. Țările UE au pierdut...

Ministerul Muncii are nevoie de încă 11 miliarde de lei pentru plata pensiilor în 2022

Ministerul Muncii are nevoie de încă 11 miliarde de lei pentru plata pensiilor în 2022
Plata pensiilor în 2022 necesită o suplimentare cu 11 miliarde de lei a bugetului de stat, potrivit ministrului Muncii, Marius Budăi.  "Cu siguranţă bugetul va trebui suplimentat, impactul bugetar va fi...

Titlurile de stat Tezaur pot fi cumpãrate și în luna decembrie 2021

Titlurile de stat Tezaur pot fi cumpãrate și în luna decembrie 2021
Ministerul Finanțelor lanseazã trei noi emisiuni de titluri de stat în cadrul Programului Tezaur, cu maturitãți de 1, 3 și 5 ani, la dobânzi de 4,25%, 4,75%, 5,10 %. Programul începe luni, 6 decembrie...

Vești bune pentru BUGETARI. Vor primi vouchere de vacanță până în 2026

Vești bune pentru BUGETARI. Vor primi vouchere de vacanță până în 2026
Vouchere de vacanță vor fi acordate salariaților din instituţiile publice, în perioada 2022 - 2026. Fiecare angajat primește tichete în valoare de 1.450 de lei anula, iar suma totală este d e...

Rezultatele financiare ale celor mai mari jucători din asigurări în 2020

Rezultatele financiare ale celor mai mari jucători din asigurări în 2020
Primele şapte din cele 10 cele mai mari companii de asigurări din piaţa locală au terminat anul trecut pe profit, cu marje cuprinse între 0,64% şi 8,84%, în timp ce trei companii au raportat pierderi, potrivit...

Afacerile din comerțul cu amănuntul au crescut cu peste 11% în primele 10 luni din 2021

Afacerile din comerțul cu amănuntul au crescut cu peste 11% în primele 10 luni din 2021
Afacerile din comerțul cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor, au crescut cu 11,1% în primele 10 luni din 2021, față de aceeași perioadă din 2020, arată datele...

Finanţele statului: Cheltuielile cu dobânzile cresc şi se îndreaptă spre un nou record în 2021

Finanţele statului: Cheltuielile cu dobânzile cresc şi se îndreaptă spre un nou record în 2021
Majorarea în galop a datoriei publice, concomitent cu creşterea dobânzilor la care se împrumută statul, a dus la o creştere a cheltuielilor cu dobânzile până la 15,5 mld. de lei în primele 10 luni din 2021, un...

Cursurile de prim-ajutor, obligatorii pentru viitorii șoferi

Cursurile de prim-ajutor, obligatorii pentru viitorii șoferi
Pentru a obține permisul auto, viitorii șoferi vor trebui să învețe inclusiv să conducă defensiv și să acorde primul ajutor în cazul unui accident rutier, conform unui proiect de lege pentru modificarea și...

Acţiunile UiPath continuă să scadă la bursa din New York

Acţiunile UiPath continuă să scadă la bursa din New York
Acţiunile UiPath, cel mai mare startup IT românesc, listat la bursa din New York, au scăzut cu 8,95% la sfârşitul şedinţei de tranzacţionare de ieri, arată Yahoo Finance. Spre...

58% dintre multinaționale se așteaptă la creșterea taxelor și impozitelor

58% dintre multinaționale se așteaptă la creșterea taxelor și impozitelor
Peste jumătate dintre companiile din întreaga lume, respectiv 58%, se aşteaptă la o creștere a fiscalităţii în ţările unde au rezidența fiscală  companiile mamă, ca urmare a...
Serviciul de email marketing furnizat de