Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La sfârşitul acestei săptămâni, la Curtea de Apel Constanţa şi la Judecătoria Sectorului 1 din Bucureşti, revin pe rol procesele legate de preluarea patrimoniului UGSR de către confederaţiile sindicale apărute după 1990. Cele două dosare sunt legate de plângerile făcute de fostul primar al oraşului Năvodari şi au legătură cu distrugerea taberei şcolare de la malul mării şi pun în discuţie inclusiv legalitatea înfiinţării structurilor sindicale după 1990.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa a dispus în vară continuarea cercetărilor privind preluarea patrimoniului UGSR, pentru verificarea săvârşirii infracţiunilor de constituire de grup infracţional organizat, spălare de bani, înşelăciune, denunţare calomnioasă şi determinarea înmatriculării unei societăţi în temeiul unui act constitutiv fals. De asemenea, conform Ordonanţei emise la data de 13 iulie, de către procurorul Niţă Teodor, s-a dispus sesizarea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Constanţa în vederea desfiinţării unor documente în baza cărora confederaţiile sindicale înfiinţate după 1990 au preluat acest patrimoniu. Ulterior, şi judecătorul a confirmat soluţia propusă. Aceste măsuri au fost disjunse dintr-un dosar deschis în urma plângerii formulate împotriva structurilor Cartel ALFA - Bogdan Hossu, BNS - Dumitru Costin, CSDR - Iacob Baciu, CNSLR Frăţia - Leonard Bărăscu, societăţii de turism SIND România şi a altor câtorva personae.
Au uitat să plătească taxele şi impozitele
“În perioada 1990-2005, societatea SIND România, care gestionează patrimoniul turistic însuşit de la UGSR, nu a plătit niciun fel de taxe şi impozite pe terenul şi clădirile taberei. Mai mult, aceste clădiri au fost lăsate în ruină. Ca primar, când le-am cerut să plătească, la început, liderii confederaţiilor sindicale m-au luat în râs. Ei nu au putut să facă dovadă că sunt proprietarii taberei”, ne-a declarat fostul primar, Nicolae Matei. Ulterior, tabăra a fost trecută în domeniul privat al oraşului Năvodari, iar de aici a început un nou şir de procese pentru că liderii confederaţiilor sindicale care au dispus după revoluţie după bunul lor plac de o avere imensă nu puteau accepta că cineva le ia jucăria.
Rămâne încă un mister cum a ajuns Tabăra Năvodari în curtea SIND România pentru că ea nu a fost inclusă în tranzacţia generală din 07.11.1991 prin care cele patru confederaţii şi-au împărţit patrimoniul.
Cum s-a rescris dreptul de proprietate
Preluarea abuzivă a patrimoniului UGSR a fost posibilă invocându-se de către Victor Ciorbea, care la ora aceea era liderul atotputernic al CNSLR, sentinţa de înfiinţare a confederaţiei în care apare celebrul articol 26 prin care organizaţia sa preia prin absorbţie, ca succesor universal, patromoniul UGSR. “Am cerut instanţei să-mi comunice în integralitate această sentinţă şi am constatat că ea era una de acordare a personalităţii juridice care în niciun caz nu-i acorda CNSLR vreun drept de proprietate. Am mai constatat că Judecătoria Sectorului 1 din Bucureşti, care a acordat personalitatea juridică, era necompetentă material. Sentinţa a fost emisă în baza a trei legi: 21/1924, 52/1945 Decretul 31/1954. Potrivit articolului 102 din Legea 21, confederaţiilor sindicale li se acordă personalitatea juridică de către Curtea de Apel de pe raza unde domiciliază solicitantul. Deci, în niciun caz acest lucru nu putea fi făcut de către Judecătoria Sectorului 1 a Capitalei. Pe de altă parte, Legea 52 (Legea sindicatelor) spune clar că pentru un sindicat simplu personalitea juridică este acordată de către tribunal. Deci, în niciun caz de o judecătorie”, susţine fostul edil din Năvodari.
Citește pe Antena3.ro
