x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Patron de hotel: „Ajutorul de la guvern este ca un balon de oxigen pentru un cadavru”

0
Autor: Diana Scarlat 18 Aug 2021 - 07:30
Patron de hotel: „Ajutorul de la guvern este ca un balon de oxigen pentru un cadavru” pixabay.com
Vezi galeria foto


Cele patru măsuri-minune pentru salvarea turismului românesc au rămas două. De fapt, una, respectiv Măsura 2, pentru că prima a constat într-un ajutor de 2.000 de euro. La finalul celui de-al doilea sezon estival sub semnul pandemiei, Guvernul Cîțu a reușit să deblocheze banii pentru mult-lăudata Măsură 2 de susținere a afacerilor afectate de restricții, dar numai după ce a anulat Măsura 3, care prevedea alocarea unor sume importante pentru investiții. Între timp, dacă afacerile din turism ar fi așteptat să fie salvate de ministrul USR-PLUS al Economiei, ar fi fost deja totul în faliment. Totuși, patronii păgubiți se mulțumesc și cu banii aruncați de executiv la final de criză, după ce unii au reușit să se salveze singuri, iar alții mai pot doar să-și plătească din datorii, după ce li s-au făcut praf afacerile.

 

Vestea bună care vine de la Ministerul Economiei este că se dau banii pe Măsura 2 de sprijin pentru activitățile comerciale afectate de restricțiile impuse în pandemie. Vestea proastă e că banii au ajuns mult prea târziu pentru a mai reprezenta un sprijin real și oricum sunt prea puțini, comparativ cu pierderile suferite de hotelieri, patronii de pensiuni, de restaurante, terase și alte afaceri care au fost afectate, direct sau indirect, de lockdown și alte restricții. Săptămâna aceasta, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului (MEAT) a deblocat plata celei de-a treia tranşe de bani pentru Măsura 2 – Granturi pentru capital de lucru -, în valoare de 241 de milioane de euro. Prin această măsură, firmele ale căror dosare au fost admise la plată (16.856 din 22.226 care s-au înscris) au dreptul la sume de până la 150.000 de euro. Valoarea totală pe această schemă de ajutor de stat din fonduri europene este de 5,226 miliarde de lei și se vor plăti 4,338 miliarde de lei, după ce au fost respinse 5.320 de solicitări, salvându-se astfel 878,773 de milioane de lei. Până în prezent au fost semnate 12.694 contracte, în valoare de 3,52 miliarde de lei, şi au fost efectuate plăţi pentru 12.122, cu un total de 3,385 miliarde de lei. 

 

Ce se mai poate face cu banii

 

Patronii afacerilor din turismul românesc spun că este un important pas înainte acest procent mare al plăților deja făcute de Ministerul Economiei și mai mult ca sigur se vor face toate plățile, de această dată, după ce au fost blocate de mai multe ori, în ultimul an. Dar ajutorul real este mult diminuat, tocmai pentru că vine prea târziu pentru cei care au fost aduși în pragul falimentului. „Mulți așteaptă acești bani ca pe o gură de oxigen, nu doar pentru turism. Sunt unii care au închis afacerile, între timp, iar această măsură vine ca un balon de oxigen pentru un cadavru. E greu de spus dacă se mai pot redresa, dacă, de exemplu, li s-a închis curentul, gazul sau nu au mai primit materie primă de la furnizori sau au rămas fără spații. Sunt unii cărora le-a închis ANAF conturile, pentru că nu s-a făcut o corelare între firmele care trebuiau să primească bani de la Guvern și ANAF. Dar mulți vor reuși să plătească măcar datoriile restante, inclusiv la stat. Unii și-au plătit angajații și nu au plătit taxe și impozite, iar cu acești bani se pot plăti aceste datorii sau furnizorii și astfel se pot salva afacerile, se pot redeschide firmele și pot redeveni eligibile pentru a accesa fonduri europene. Unii își plătesc și chiriile, acolo unde au găsit înțelegere și au fost păsuiți până la 7 luni”, a explicat, pentru Jurnalul, Dragoş Răducan, prim-vicepreşedinte al Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR). 

 

PNL a găsit bani la Ministerul Fondurilor Europene

 

În noiembrie 2020, înainte de alegerile parlamentare, ministrul Economiei, Virgil Popescu, îi asigura pe păgubiții din industria ospitalității că vor primi banii pentru capital de lucru în luna decembrie. „Vreau ca luna aceasta, pentru Măsura 1 și Măsura 2, banii să ajungă în conturile antreprenorilor, pentru că au foarte mare nevoie. S-au găsit bani la Ministerul Fondurilor Europene și, cu suplimentare de peste 500 de milioane de euro, vom putea finanța peste 30.000 de IMM-uri, pe cele două măsuri”, declara Virgil Popescu pe 12 noiembrie. După alegeri, declarația oficială s-a schimbat. „Perioada în care Ministerul Economiei va plăti firmelor beneficiare granturile de 2.000-150.000 de euro de la Măsura 2 de sprijin se va întinde până în martie 2021, poate chiar aprilie”, declara și secretarul de stat Liviu Rogojinaru pe 16 decembrie 2020. Măsurile cele mai importante pentru sprijinul afacerilor din turism afectate de pandemie erau M3 și M4. Cu Măsura 3 s-au rezolvat toate problemele, după ce a fost anulată. Prin această schemă de ajutor, firmele ar fi trebuit să primească bani pentru investiții. În urma scandalului provocat de depunerea solicitărilor s-a deschis un dosar la DNA, iar patronii din industria ospitalității spun că această metodă folosită de executiv este o scuză, pentru a scăpa atât de ancheta penală, cât și de plăți. În plus, adevărata măsură de despăgubire a celor din turism este M 4, modificată de patru ori, prin acte normative ale aceluiași guvern, care se referă la despăgubirea cu 20% din diferența între cifra de afaceri din 2020 față de 2019. Și acești bani sunt așteptați în continuare de industria ospitalității.

 

Miliardul electoral a dispărut după alegeri

 

La începutul acestui an, când afacerile din turism aveau mare nevoie de banii promiși de guvernele pandemiei, la jumătatea lunii ianuarie s-a constatat că a dispărut miliardul despre care se vorbea în timpul campaniei electorale și care ar fi trebuit să susțină redresarea industriei. Pe Măsura 2, pentru capital de lucru, guvernul făcuse plăți doar pentru circa 20% dintre cei care au îndeplinit condițiile și s-au înscris pe site, însă nu s-a respectat ordinea depunerii cererilor de finanțare, astfel încât banii s-au dat după reguli știute doar de către cei care au bulversat sistemul electronic, deși scandalul inițial pornise de la epuizarea fondurilor în câteva minute, tocmai pentru că regula era „primul venit, primul servit”. Pentru această alocare discreționară a fondurilor, nejustificată în niciun fel, mai mulți patroni din industrie au apelat la avocați pentru a da Guvernul în judecată. Ceilalți bani care ar fi trebuit să se dea, pentru pierderile provocate de pandemie, pe Măsura 3, nici măcar nu existau la jumătatea lunii ianuarie. Conform declarațiilor de anul trecut ale lui Virgil Popescu, fostul ministru liberal al Economiei, industria ospitalității ar fi trebuit să primească peste un miliard de euro, pe Măsura 2 lansată de MEEMA (Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri) - acordarea de granturi pentru capital de lucru. Alocarea era realizată prin OUG nr. 130/2020. Conform noului ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, în prima fază a fost disponibil un buget de numai 265 milioane de euro, aceasta fiind singura alocare din fonduri europene. 

 

Bugetul inițial pentru Măsura 2 a fost destinat doar pentru aproximativ 5.000 de operatori economici, iar pe 22 octombrie 2020, în primele cinci minute de la deschiderea aplicației pentru înscrierea dosarelor în programul de finanțare, a fost epuizat întregul buget, criteriul legal de acordare al finanțării fiind „primul venit, primul servit”. După scandalul care a urmat, pentru că programul nu acoperea nici măcar un sfert din numărul total de peste 22.000 de dosare depuse de cei aduși în pragul falimentului, a urmat o suplimentare decisă prin OUG 199/2020 – dar a rămas numai pe hârtie încă șapte luni.


Pentru Măsura 4, care prevede alocarea a 20% din diferența cifrei de afaceri din 2020 față de 2019, sunt acuzații pe care patronii păgubiți le aduc Executivului, pentru impunerea unui aviz din partea unui expert contabil, la depunerea dosarului fiecărei firme. Experții contabili care ar fi trebuit să acrediteze dosarele au cerut foarte mulți bani - până la 10-15% din suma solicitată de firmă. Dacă cineva era eligibil cu 800.000 de euro, expertul contabil ar fi luat 8.000-12.000 de euro, doar ca să avizeze dosarul.

 


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Cel mai mare producător de îngrăşăminte a oprit activitatea. Care este cauza

Cel mai mare producător de îngrăşăminte a oprit activitatea. Care este cauza
Cel mai imare producător de îngrăşăminte Azomureş anunță oprirea temporară a activității din cauza preţului ridicat la gaze naturale şi energie electrică. "Nivelul ridicat al...

Trecerea la vehiculele electrice afectează GRAV piața muncii. Sute de mii de angajați vor fi concediați în UE

Trecerea la vehiculele electrice afectează GRAV piața muncii. Sute de mii de angajați vor fi concediați în UE
Circa 500.000 de salariați din industria auto își vor pierde locurile de muncă în UE din cauza trecerii la vehiculele electrice, arată un studiu realizat de PwC Strategy, la solicitarea Asociaţiei Europene a...

Consumatorii revin la cumpărăturile din magazine fizice. Produsul cel mai cautat pentru achizițiile online

Consumatorii revin la cumpărăturile din magazine fizice. Produsul cel mai cautat pentru achizițiile online
Consumatorii revin tot mai mult la cumpărături din magazine fizice. Astfel, 47% merg zilnic sau săptămânal să achiziționeze diverse produse, arată un studiu PwC. "Trendul se va menţine, aproape trei sferturi...

Anchetă de PROPORȚII pe piața medicamentelor. Un alt mare producător farma încalcă legea

Anchetă de PROPORȚII pe piața medicamentelor. Un alt mare producător farma încalcă legea
Consiliul Concurenţei a demarat o altă investigaţie pe piaţa medicamentelor pe motiv de suspiciune pentru poziție dominantă a companiei Boehringer Ingelheim. Ancheta vizează comercializarea...

Transportul aerian de pasageri a crescut cu peste 30% în primele 9 luni din 2021

Transportul aerian de pasageri a crescut cu peste 30% în  primele 9 luni din 2021
Transportul aerian de pasageri a crescut cu 30,8% în primele 9 luni din 2021, raportat la același interval din 2020, ajungând astfel de la 6,11 milioane pasageri la 7,992 milioane pasageri, arată...

„Pușculița Vaticanului”: manevrele financiare care au sporit miliardele papalității

„Pușculița Vaticanului”: manevrele financiare care au sporit miliardele papalității
Care au fost sursele fabuloasei averi adunate de Statul Catolic în ultima sută de ani? Este adevărat că finanțele Sfântului Scaun au fost gestionate decenii întregi, de-a lungul secolului al XX-lea, de un bancher...

Atenție la „noul capitalism” al Japoniei

Atenție la „noul capitalism” al Japoniei
TOKYO – Premierul japonez Fumio Kishida a supraviețuit alegerilor generale din 31 octombrie, care au avut loc la doar câteva săptămâni după sosirea sa în funcție drept noul lider al națiunii. Pierzând doar 15...

Guvernul vrea să împânzească țara cu mii de kilometri de șosele de mare viteză și căi ferate modernizate până în 2030

Guvernul vrea să împânzească țara cu mii de kilometri de șosele de mare viteză și căi ferate modernizate până în 2030
Galerie Foto România va trebui să aloce anual, în următorii 10 ani, aproximativ 2% din PIB pentru dezvoltarea infrastructurii de transport aferent perioadei 2020 - 2030. Ministerul Transporturilor a pus în dezbatere publică un...

Marea bătălie pentru creșterea salariului minim

Marea bătălie pentru creșterea salariului minim
Noul guvern adaugă 200 de lei la salariul minim lăsat de echipa lui Cîțu la 2.350 de lei. În Germania, coaliția „post Merkel” promite o creștere a salariului minim orar de la 9,82 euro la 12 euro, iar în...

Charlie Munger, vicepreşedintele Berkshire Hathaway: Pieţele de acum sunt supraevaluate

Charlie Munger, vicepreşedintele Berkshire Hathaway: Pieţele de acum sunt supraevaluate
Charlie Munger, vicepreşedintele gigantului Berkshire Hathaway, condus de celebrul investitor Warren Buffett, a spus într-o conferinţă că pieţele de capital sunt extrem de supraevaluate în ceea ce priveşte...

Bitcoin își extinde tendința descendentă și scade cu 12,1%, la 47.176 dolari

Bitcoin își extinde tendința descendentă și scade cu 12,1%, la 47.176 dolari
Bitcoin a scăzut sâmbătă cu 12,14%, până la 47.176,09 dolari, pierzând 6.567,6 dolari față de închiderea anterioară, relatează Reuters. Bitcoin, cea mai mare și cea mai cunoscută criptomonedă din lume,...

Cum s-au restructurat băncile în 2021? Un număr de 1.044 funcţionari bancari au plecat din sistem

Cum s-au restructurat băncile în 2021? Un număr de 1.044 funcţionari bancari au plecat din sistem
Restructurarea sistemului bancar a continuat, procesul fiind accentuat în contextul pandemiei de COVID-19, astfel că băncile au ajuns să aibă la sfârşitul primelor nouă luni din 2021 un număr de 51.713 de...

BCE asigură lumea că de luna viitoare inflaţia, ajunsă la cote istorice, va încetini

BCE asigură lumea că de luna viitoare inflaţia, ajunsă la cote istorice, va încetini
Când zona euro se confruntă cu cea mai puternică inflaţie din istoria ei, când preţurile din Germania şi Spania cresc cu cel mai accelerat ritm din ultimii 30 de ani, Banca Centrală Europeană asigură lumea că...

Deficit URIAȘ la încasarea TVA. Pierdere de aproape 35% în 2019

Deficit URIAȘ la încasarea TVA. Pierdere de aproape 35% în 2019
România a înregistrat cel mai mare deficit de încasare a TVA la nivel național în 2019, cu o pierdere de 34,9 % din veniturile din TVA, arată un raport al Comisiei Europene. Țările UE au pierdut...

Ministerul Muncii are nevoie de încă 11 miliarde de lei pentru plata pensiilor în 2022

Ministerul Muncii are nevoie de încă 11 miliarde de lei pentru plata pensiilor în 2022
Plata pensiilor în 2022 necesită o suplimentare cu 11 miliarde de lei a bugetului de stat, potrivit ministrului Muncii, Marius Budăi.  "Cu siguranţă bugetul va trebui suplimentat, impactul bugetar va fi...
Serviciul de email marketing furnizat de