Anul trecut au fost încheiate 22.180 de contracte de achiziţie publică, cu o valoare de aproape 9,5 miliarde de euro, potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice. Deşi numărul achiziţiilor a scăzut considerabil comparative cu 2016, când s-au încheiat 68.010 de contractele, metehnele vechi nu au dispărut. Procedurile simplificate şi lotizarea contractelor au continuat să fie foarte agreate. Acest lucru a atras, inclusiv, atenţia Comisiei Europene. România se numără printre ţările europene cu cea mai ridicată corupţie în acordarea contractelor publice, ceea ce scade eficienţa cheltuirii banilor şi descurajează iniţiativa privată, se arată în „Raportul de ţară România 2018”, publicat miercuri de către CE.
În ciuda eforturilor de a realiza o reformă amănunțită a sistemul de achiziții publice, punerea în aplicare a acesteia a lăsat mult de dorit în 2017. “ 17% din contratele din 2017 au fost negociate fără publicarea prealabilă a ofertelor ”, se arată în documentul citat. În plus, mai mult de 40% din contractele atribuite de către instituțiile publice în 2017 au fost oferte unice, potrivit statisticii Comisiei Europene. Suntem la egalitate cu Ungaria şi cu puţin în urma Poloniei şi Croaţiei unde 47, respectiv 45 din 100 de contracte sunt acordate prin încredinţare directă. Spre comparaţie, cei mai corupţi funcţionari publici sunt în Slovenia unde peste 60 din 100 de contrcate publice sunt încredinţate fără licitaţie şi cei mai corecţi sunt în Franţa, Irlanda unde sub 10 din 100 sunt date cu încredinţare directă.
Comisia Europeană ne atenţionează că finalizarea procedurilor de aplicaţie publică şi aplicarea lor este o condiţie necesară pentru evitarea suspendării plăților FISM.
Licitaţii simplificate de 3,2 mld. euro
La nivelul anului trecut au fost organizate 28.165 de proceduri de licitaţii cu o valoarea estimată de 22,94 de miliarde de euro. Cele mai multe, 8.654 au fost licitaţii deschise, dar o pondere mare au avut-o şi licitaţiile simplificate. Astfel, au fost organizate 19.273 de asemenea proceduri (68,43% din total), valoarea lor estimată fiind de 3,2 miliarde de euro (13,97% din total). Acest gen de licitaţie este pe gustul autorităţilor publice pentru că ea le ajută să fractureze un contract în mai multe bucăţi cu o valoare mai mică. Statistica ANAP nu mai oferă însă şi detalii despre numărul şi valoarea acestor contracte atribuite, deşi pentru 2016 ea oferea aceste detalii, fiind mult mai transparentă.
6,92 miliarde de euro esta valoarea celor 16.460 atribuite anult trecut
Negocieri directe de un milliard de euro
În ceea ce priveşte licitaţiile prin negociere directă, numărul lor s-a redus considerabil, anul trecut fiind organizate doar 99 de astfel de proceduri, dar cu o valoarea substanţială, aproape 1,1 miliarde de euro (4,74% din suma totală). Vedetele au fost negocierile pentru contractele de furnizare. Nu mai puţin de 49 cu o valoare estimată de aproape 570 de milioane de euro. În general, vorbim aici de achiziţionarea mărunţişurilor din categoria consumabilelor, a căror urmă se şi pierde rapid. A doua, ca număr şi valoare, a fost negocierea pentru achiziţionarea de servicii. Au fost 24 de procedure lansate la o valoare estimată de 214 milioane de euro. În această categorie vedeta este consultanţa, un domeniu extrem de bine remunerat.
Sectorul medical, cel mai vânat în 2016
Sectorul farmaceutic şi al echipamentelor medicale a fost în 2016 liderul detaşat al contractelor atribuite în baza unei singure oferte. Nu mai puţin de 3.646 de astfel de contracte au fost, de cele mai multe ori invocându-se urgenţa situaţiei sau inexistenţa altui producător. Deşi managerii de spitale nu duc lipsă de explicaţii, Curtea de Conturi găsise numai în 2015 aparatura medicală cumpărată cu peste 55 de milioane de lei din bani publici care nu era folosită sau nu era utilizată în scopul iniţial. Concurenţa la licitaţie a fost evitată în multe cazuri prin lotizarea achiziţiei, astfel încât valoarea acestei să se încadreze în baremele impuse de lege şi contractul să fie atribuit prin încredinţare directă.
20,68 mld. lei, împărţiţi pe bucăţi
Valoarea achiziţiilor publice împărţite pe loturi a fost în 2016 de 20,68 miliarde de lei, potrivit datelor ANAP. Se păstrează astfel aparenţa legalităţii şi contractele le câştigă cine trebuie. În anul 2016 s-au finalizat prin atribuirea unui contract sau încheierea unui acord-cadru un număr de 13.916 proceduri de achiziţie publică, iar dintre acestea 4.910 au fost proceduri împărţite pe loturi (35%).
Preţul cel mai scăzut a fost criteriul principal pentru atribuirea a 95% din contracte, deşi Legea achiziţiilor publice le dădea voie autorităţilor contractante să aleagă şi alte criterii cum ar fi „cel mai bun raport calitate/preţ”.
Şi la acest capitol achiziţiile de echipamente medicale şi industria farmaceutică au conduc detaşat, fiind organizate nu mai puţin de 1.544 de licitaţii lotizate. Conform Legii achiziţilor publice (Legea 26/2016), intrată în vigoare în mai anul trecut, autoritatea contractantă poate achiziţiona direct produse sau servicii atunci când valoarea estimată a achiziţiei este mai mică de 132.519 lei, fără TVA, şi de 441.730 lei, fără TVA, pentru achiziţiile de lucrări.