Dunarea e la cote aproape duble fata de cele normale, iar topirea zapezii si ploile din ultima vreme au produs inundatii in noua judete. Daca debitul Dunarii va depasi 13.600 de metri cubi pe secunda, 105 localitati vor fi in pericol. De abia in 2013 Romania ar putea scapa de pericolul apelor. Pana atunci, autoritatile si-au propus sa intocmeasca harti de risc si sa stramute peste 12.000 de gospodarii construite in albiile raurilor.

Dunarea e la cote aproape duble fata de cele normale, iar topirea zapezii si ploile din ultima vreme au produs inundatii in noua judete. De abia in 2013 Romania ar putea scapa de pericolul inundatiilor. Pana atunci, autoritatile si-au propus sa intocmeasca harti de risc si sa stramute toate gospodariile inundabile.

Debitele Dunarii au ajuns la cote record, din cauza topirii ghetii si a zapezii. Debitul la intrarea in tara a fost de 13.000 de metri cubi pe secunda (mc/s), aproape dublu fata de media multianuala a lunii aprilie, de 7.900 mc/s. Conform specialistilor de la "Apele Romane", debitul Dunarii se va mentine intr-o tendinta crescatoare. Astfel, in jurul datei de 6 aprilie se asteapta o cota de 618 centimetri, cu 18 centimetri peste cota de inundatie. Daca debitele prognozate la intrarea in tara (sectiunea Bazias) vor fi mai mari de 13.500-13.600 mc/s, estimata pentru intervalul 9-11 aprilie 2006, pot fi puse in pericol 105 localitati din 10 judete ale tarii.

INUNDATII. Unda de viitura care a facut un adevarat prapad in tarile aflate in amonte pe Dunare este asteptata sa ajunga in Romania, in cateva zile. Conform notelor de instiintare emise de Hidroelectrica Mehedinti si transmise tuturor institutiilor implicate in apararea judetului impotriva dezastrelor naturale, debitele fluviului Dunarea sunt in continua crestere. Purtatorul de cuvant al ISU Mehedinti, locotenentul Liviu Boruga, sustine ca in zona mehedinteana Gruia cota de inundatie a Dunarii a fost depasita cu 6 centimetri. Aici, peste 90 de hectare de terenuri arabile au fost acoperite de ape, insa nu exista pericolul ca si locuintele oamenilor sa fie inundate, deoarece acestea sunt situate mai la inaltime.

Romania se confrunta cu un nou val de inundatii. Conform Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta, au fost inregistrate importante pagube in mai multe judete din tara. Astfel, in Alba peste 1.000 de hectare de terenuri agricole si pasuni sunt inundate, in urma revarsarii raurilor Mures si Tarnava. Mai multe drumuri comunale sunt sub ape, circulatia rutiera in zona fiind redirectionata pe rute ocolitoare. In judetul Braila, in digul Noianul-Chiscani exista eroziuni puternice in taluzul exterior, in digul Varsatura sunt infiltratii, iar pe 523 de hectare de teren exista un exces de umiditate. Situatii asemanatoare sunt in Botosani, Constanta, Ialomita, Covasna, Maramures si Tulcea. In primele trei luni ale acestui an, inundatiile au afectat un numar de 34 de judete, indeosebi Bihor, Mehedinti, Gorj, Dolj, Harghita, Covasna si Satu-Mare.

FINANTARE. Ministerul Administratiei si Internelor (MAI) va aloca 5 milioane de euro pentru achizitionarea unui numar de 250 de barci cu motor, a declarat ieri ministrul Vasile Blaga, prezent la sedinta Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta (IGSU). Blaga a precizat ca barcile vor fi distribuite la nivelul inspectoratelor de urgenta din intreaga tara. Digurile de pe Dunare, in zonele sensibile, vor fi supravegheate 24 de ore din 24, a mai spus el.

CONCEDIU NELIMITAT

Sute de angajati ai Santierului Naval Galati au fost trimisi in concediu pe termen nedeterminat din cauza nivelului ridicat al Dunarii. "Nu stim cat timp vor sta in concediu, o saptamana sau chiar mai mult, deoarece unii hidrologi estimeaza ca nivelul Dunarii se va mentine ridicat pana la mijlocul lunii mai", a explicat Gelu Stan, directorul Santierului. Aproape jumatate din suprafata santierului este afectata de ape, pagubele estimate ridicandu-se la aproximativ jumatate de milion de euro.

Hazard sau inundabilitate

Lucia Varga, secretar de stat la Ape Ministerul Mediului

Romanii vor avea hartile de risc la inundatii si alunecari de teren de abia in 2013. In prezent, autoritatile lucreaza la adunarea datelor din teren, precum si la realizarea hartilor de hazard pe care trebuia sa le avem de doi ani.

LEGE INCALCATA. Inundatiile din ultimii ani au distrus sute de gospodarii si din cauza inconstientei autoritatilor care au eliberat autorizatii de constructie in zone inundabile, precum si persoanelor care si-au ridicat case pe malul apei, adica in albia majora sau minora a raului.

Aceasta situatie a fost posibila deoarece autoritatile locale nu au respectat legea. Desi exista o lege care interzice acest lucru, casele isi fac aparitia in continuare in zonele de risc. Conform Legii 310/2004 pentru modificarea si completarea Legii apelor 107/1996 "se interzice amplasarea in zona inundabila a albiei majore si in zonele de protectie de noi obiective economice sau sociale, inclusiv de noi locuinte sau anexe ale acestora".

"Autoritatile locale nu vor mai elibera autorizatii de construire pe malul apei. Acestea vor fi sanctionate conform legii", a explicat Lucia Varga, secretar de Stat la Ape, in cadrul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor.

STRAMUTARE. In urma inventarierii realizate anul trecut de Administratia Nationala Apele Romane (ANAR) au fost identificate urmatoarele categorii de constructii aflate in zone de risc major la inundatii: 11.550 imobile cu anexe gospodaresti, 535 case de vacanta, 174 obiective economice, 1.448 poduri cu sectiuni de scurgere necorespunzatoare, 66 depozite de deseuri rumegus, busteni si 10 traversari cu conducte de gaz si titei. Solutia elaborata de Ministerul Mediului impreuna cu Ministerul Administratiei si Internelor consta in stramutarea persoanelor care locuiesc in zonele inundabile sau semnarea unei declaratii pe propria raspundere, de catre persoanele care se opun stramutarii, ca nu vor cere despagubiri de la stat.

TERMENE? Pana la realizarea hartilor de risc la inundatii nu vom sti exact de ce lucrari hidrotehnice avem nevoie si ce stocuri de materiale trebuie facute. Conform datelor transmise de Ministerul Mediului, hartile de risc la inundatii vor trebui finalizate pana la 22 decembrie 2013, urmand a fi reactualizate la fiecare 6 ani, iar evaluarea preliminara a riscului la inundatii urmeaza a fi elaborata pana la sfarsitul anului 2009.

Pana la acel termen mai e mult, iar Romania va avea de suportat noi precipitatii, topirea brusca a zapezii, scurgerile de pe versanti, deci intr-un cuvant alte inundatii.

PERICOLE
"Autoritatile locale nu vor mai elibera autorizatii de construire pe malul apei. Acestea vor fi sanctionate conform legii" - Lucia Varga, secretar de stat la Ape Ministerul Mediului

HARTI

Autoritatile locale ar fi trebuit sa intocmeasca inca de acum doi ani harti de hazard, documente care stabilesc probabilitatea aparitiei, dimensiunea si intensitatea unui fenomen natural distructiv, care poate afecta populatia. "Hazardul include trei fenomene: inundatiile, alunecarile de teren si cutremurele. In functie de aceste harti se realizeaza hartile de risc la inundatii si la alunecarile de teren", a explicat Alexandru Antal, arhitect in cadrul biroului de Amenajarea Teritoriului din Ministerul Transporturilor. MTCT finanteaza din venituri proprii elaborarea hartilor de hazard la nivel de judet. Suma alocata pentru acest lucru este de 2,2 milioane de lei noi. Hartile care stabilesc risc la alunecarile de teren contin estimarea matematica a probabilitatii producerii de pierderi umane si materiale pe o perioada de referinta viitoare, intr-o zona data, pentru un anumit tip de hazard, cu o anumita intensitate. MTCT finanteaza elaborarea unei harti de risc pilot, la alunecari de teren, in 25 de judete cu potential mare de producere de alunecari de teren. Valoarea estimata aprobata pentru aceste harti se ridica la 600.000 de lei RON. Hartile care stabilesc riscul la inundatii se realizeaza in functie de bazele de date deja existente. Autoritatile trebuie sa analizeze si modul in care s-au comportat lucrarile hidrotehnice la viiturile din 2005.

Material realizat cu ajutorul corespondentilor JN: Ana Diana Mihai (Dolj) si Erik Hoosz (Galati)