Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Utilizarea pesticidelor este o strategie esențială pentru controlul dăunătorilor agricoli. Deși tratatele internaționale și recomandările sanitare prevăd interzicerea pesticidelor periculoase, o legislație armonizată la nivel global nu există astăzi.
În America Latină, principalul exportator net de alimente la nivel mondial, utilizarea pesticidelor agricole a crescut cu aproximativ 500% din 1990, comparativ cu doar aproximativ 3% în Europa. Aproape jumătate dintre pesticidele aprobate pentru culturile majore din America Latină sunt interzise sau neautorizate în Uniunea Europeană din cauza riscurilor pentru sănătate și mediu. Un studiu recent care a evaluat substanțele active ce intră în componența pesticidelor utilizate în America Latină comparativ cu standardele internaționale și din Uniunea Europeană a arătat că situația nu arată foarte bine. Studiul a vizat opt țări - Argentina, Bolivia, Brazilia, Chile, Columbia, Costa Rica, Mexic și Uruguay, din care Argentina, Brazilia, Uruguay și Bolivia formează alianța Mercosur Comună a Sudului. Dependența de investițiile străine în sectorul agricol și tendința de practicare a unei agriculturi pe scară largă au intensificat utilizarea pesticidelor în aceste țări, în condițiile în care producția agricolă și exportul reprezintă surse importante de venit pentru multe dintre ele.
Fermierii europeni şi chiar şi cei români s-au opus de la început aprobării acestui acord care va permite intrarea în țările UE a produselor din Argentina, Brazilia, Paraguay şi Uruguay fără taxe vamale. Patronatele fermierilor europeni susțin că UE promovează o agricultură cât mai curată, care utilizează cantități din ce în ce mai mici de îngrășăminte pentru o hrană sănătoasă, în timp ce piața va fi inundată de produse inferioare calitativ din America Latină. Și acesta nu este singurul risc. După cum arată și acest studiu, unul dintre riscurile foarte mari este utilizarea pe scară largă a pesticidelor, multe dintre ele încorporând substanțe active interzise în Uniunea Europeană.
Producții mari, ieftine și multe pesticide
Producția agricolă mai mare din aceste țări și, într-o măsură mai mică, valoarea exporturilor, au fost legate de mai multe substanțe active aprobate în America Latină. „Aceste constatări implică cadre de reglementare mai slabe pentru pesticidele periculoase în America Latină, reflectând politici de mediu mai permisive în comparație cu UE. Acest lucru întărește urgența abordării asimetriilor în guvernanța pesticidelor și regândirii paradigmei agricole predominante”, arată autorii studiului realizat cu ajutorul mai multor organizații și publicat de royalsocietypublishing.org. În ultimele decenii, cea mai mare creștere a suprafețelor agricole a avut loc în Africa, America de Sud și Asia de Sud-Est, în timp ce în America de Nord și Europa a înregistrat o scădere bruscă
523 de substanțe active analizate
Substanțele active sunt compușii chimici din pesticide care distrug sau controlează direct dăunătorii. Studiul a identificat 523 de substanțe active aprobate în regiune pentru zece culturi majore, inclusiv soia, porumb, orez și trestie de zahăr, produse importate masiv și în Uniunea Europeană. Dintre acestea, 256, adică aproape 49%, sunt interzise în Uniunea Europeană. Lista include acetoclor, bifentrin și carbendazim, compuși extrem de toxici pentru mediu, animale și oameni.
Recordul este deținut de Costa Rica, țară în care a fost aprobat cel mai mare număr de substanțe active interzise în UE (140). Pozițiile următoare sunt ocupate de Mexic (135), Brazilia (115), Argentina (106), Chile (99), Bolivia (87), Uruguay (86) și Columbia (57). Relativ la numărul total de substanțe aprobate în fiecare țară, Costa Rica a prezentat 62% de substanțe nepermise în UE, urmată de Columbia cu 52%, în timp ce restul țărilor au fost puțin sub 50%.
Luând în considerare doar produsele aprobate pentru cele zece culturi și opt țări analizate, dintr-un total de 523 de substanțe aprobate în cel puțin una dintre țările studiate, 47% au fost clasificate de Organizația Mondială a Sănătății în categorii de la extrem de periculoase la ușor periculoase, 12,6% (66) au fost interzise în alte țări din regiune, iar aproximativ 50% (256) nu au fost permise în UE. Luând în considerare substanțele interzise, indiferent de culturi, dintr-un total de 236 de IA interzise în cel puțin o țară din America Latină, aproape 28% (66 de substanțe) au fost aprobate în alte țări din regiune, în timp ce 85% au fost, de asemenea, interzise în UE.
Uniunea Europeană este recunoscută pentru că are unul dintre cele mai stricte sisteme de reglementare în domeniul pesticidelor pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății umane și animale, pe lângă promovarea biodiversității, conservarea serviciilor ecosistemice și asigurarea siguranței alimentare.
Suprafețe mari cultivate cu organisme modificate genetic
În 2020, America Latină a contribuit cu 70% din producția globală de avocado, peste 50% din zahăr, cafea și soia etc. În ceea ce privește culturile cu organisme modificate genetic (OMG), 10 țări din această zonă au cultivat 79,4 milioane de hectare în 2017, reprezentând 42% din suprafața totală cultivată la nivel global cu OMG-uri. Țările din zonă prezintă cea mai mare și mai rapidă creștere a utilizării pesticidelor, iar pe lângă volumele mari de pesticide utilizate există o lipsă de legislație unificată la nivel regional.
„Așa cum am mai spus, exporturile de produse alimentare din America Latină în UE sunt periculoase. Pe de o parte ele lovesc în fermierii europeni, iar pe de altă parte pun în pericol sănătatea oamenilor din cauza pesticidelor. România nu are laboratoare cu dotările necesare pentru a face controale riguroase din acest punct de vedere. Mai mult, chiar dacă UE garantează verificarea acestor importuri, noi suntem obișnuiți cu dublul standard alimentar la produse importate din alte țări UE, deci siguranța alimentară rămâne totuși sub semnul întrebării. Așteptăm din partea ministrului Agriculturii să ne spună dacă acest subiect a fost discutat în cadrul partidului din care face parte, în coaliția guvernamentală sau în cadrul Guvernului. Declarațiile contradictorii ale ministrului Agriculturii, Florin Barbu, și faptul că performanțele sale în această funcție nu sunt mari, au făcut ca multe ferme să se închidă, iar industria alimentară să înregistreze mari pierderi”.
Dragoș Frumosu, președintele SINDALIMENTA
Cele mai importate culturi de UE, cele mai toxice
„Rezultatele arată existența unui cadru de reglementare profund inegal între cele două regiuni, mult mai permisiv în țările latino-americane analizate”, afirmă autoarea principală a studiului, Grecia de Groot. Analiza a constatat că în cazul culturilor cu cel mai mare volum de producție și valoare de export, soia, porumbul, grâul și orezul, conțin concentrații mai ridicate de substanțe nepermise în UE.
Consumul de pesticide a crescut puternic în America Latină
America Latină este regiunea cu cea mai rapidă creștere a utilizării pesticidelor. Potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, consumul acestora a crescut cu aproape 500% între 1990 și 2019. Lucrătorii agricoli și locuitorii din zonele apropiate sunt expuși direct la substanțele chimice, iar restul populației este afectat indirect prin reziduurile de pesticide din alimente, apă, aer și sol. Consecințele asupra sănătății sunt deja vizibile. Un studiu realizat în statul brazilian Paraná a arătat că expunerea profesională cronică la pesticide este asociată cu forme mai agresive de cancer. De asemenea, un studiu din 2024, publicat în Journal of Public Health, a identificat pesticide în laptele matern în cel puțin zece țări din America Latină. „Acești compuși pot trece în laptele matern deoarece se acumulează în mediu și, odată ajunși în organism, pot provoca dereglări hormonale, infertilitate sau cancer”, afirmă profesorul Rafael Junqueira Buralli de la Universitatea din São Paulo.
Multe substanțe active utilizate în pesticide și evaluate de OMS ca fiind substanțe chimice puternice din cauza nivelurilor ridicate de pericole acute sau cronice pentru sănătate și mediu, care sunt, de asemenea, reglementate prin tratate internaționale, nu au fost interzise sau, mai îngrijorător, au fost aprobate explicit în țările din America Latină.
Recomandări: interdicții și standarde mai stricte
Pentru a reduce diferențele de reglementare, autorii studiului recomandă interzicerea imediată a producției, vânzării și utilizării tuturor substanțelor active clasificate ca extrem de periculoase. Lacunele legislative trebuie eliminate pentru a preveni situația în care statele cu reglementări mai slabe suportă consecințele comerțului global cu compuși toxici. Studiul subliniază necesitatea îmbunătățirii sistemelor de gestionare a riscurilor, inclusiv prin protocoale de evaluare și programe de monitorizare adaptate condițiilor locale. Un eventual acord comercial între blocul sud-american Mercosur și Uniunea Europeană, care ar putea impune standarde mai stricte, ar putea deveni un instrument de presiune în acest sens.
„După cum se arată, aprobarea pesticidelor este influențată de factori productivi și economici în țările ale căror economii se bazează pe exporturile agricole (…). Acest lucru face ca întărirea reglementărilor de mediu privind utilizarea pesticidelor să fie atât urgentă, cât și dificilă. Mai mult, influența sectorului economic agricol asupra diferitelor sfere de guvernanță în America Latină, combinată cu legăturile strânse dintre state, capitalul multinațional și lobby-urile aferente, impune constrângeri semnificative asupra capacității guvernelor naționale de a acționa independent”.
Invazia organismelor modificate genetic
Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și blocul sud-american Mercosur este prezentat, la nivel oficial, drept o oportunitate de extindere a schimburilor economice și de consolidare a relațiilor strategice. În realitate, documentul reprezintă o amenințare majoră pentru agricultura românească și pentru însăși capacitatea Uniunii Europene de a-și proteja producătorii interni. „Aproximativ 90% din producția agricolă și agroalimentară a statelor Mercosur se încadrează în categoria biotehnologiilor, adică produse obținute din organisme modificate genetic sau prin tehnici noi de editare genomică, protejate de patente de genă, de proces și de produs. Exact acest tip de produse va intra pe piața Uniunii Europene. Tranzacțiile comerciale nu vor fi guvernate de regulile sanitare și fitosanitare clasice (SPS), aplicabile produselor convenționale, ci de prevederile Acordului TRIPS privind protecția proprietății intelectuale, care favorizează deținătorii de patente”, declara recent, pentru cotidianul Jurnalul, fostul președinte al Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), ing. dr. Nicu Vasile. Potrivit acestuia, problema nu este doar acordul comercial UE - Mercosur, ci baza legală europeană care urmează să permită aceste importuri. Este vorba despre Regulamentul privind Noile Tehnici Genomice (NGT), aflat în procedură de aprobare la nivelul Parlamentului European.
Citește pe Antena3.ro
