Companiile petroliere din România au majorat nejustificat preţurile la carburanţi în 2010, în condiţiile în care evoluţia cotaţiilor de petrol la bursă, cursul valutar şi taxele nu au avut un impact care să reflecte o scumpire cu 20%, potrivit unui document guvernamental citat de Mediafax.
Creşterea preţului la carburanţi nu se poate justifica prin povara fiscală impusă de stat prin taxele percepute companiilor petroliere, a declarat şi premierul Emil Boc în şedinţa de guvern de miercuri.
Verificările efectuate au indicat că în 2010 preţul la pompă a urcat cu aproximativ 20%, ca urmare a deciziilor consiliilor de administraţie, la nivelul tuturor companiilor verificate, preţurile de desfacere la pompă fiind aproape identice.
Documentul arată situaţia „paradoxală” în care în cursul anului 2009 preţul net al cotaţiilor a evoluat de la 470 dolari/tona benzină, la începutul anului, la 850 dolari/tona, la sfârşitul anului, iar preţul la pompă în România a crescut cu circa 50 bani/litrul. În anul 2010 însă, în condiţiile în care cotaţiile au urcat de la 850 dolari/tonă, la începutul perioadei, la 980 dolari/tonă, la sfârşitul anului, preţul la pompă a crescut cu circa 1 leu/litru.
În ceea ce priveşte evoluţia cotaţiilor de bursă pentru ţiţei, ca materie primă de bază, s-a constatat că, la începutul anului 2010, cotaţia de referinţă la New York a fost de 80 de dolari pe baril, pentru ca la 15 decembrie 2010, petrolul să fie tranzacţionat la circa 90 de dolari.
Mai mult, ponderea taxelor în preţ a scăzut de la 52,5% la 49,8%, chiar dacă TVA a urcat la 24%.
În ceea ce priveşte evoluţia raportului de schimb dolar/leu se arată că la 7 ianuarie 2010 cursul de schimb era 2,9089, iar la 13 ianuarie 2011 de 3,2350, rezultând „o creştere nesemnificativă, de natură să nu justifice creşterea de circa 20% a preţului la pompă”.
„Acciza la benzină a crescut doar cu 3% în 2011 faţă de 2010, astfel că, luând în calcul şi evoluţia cursului valutar, nu se justifica o creştere cu 20% a preţului la pompă”, potrivit Guvernului.
Principalele companii care distribuie carburanţi în România sunt Petrom, Rompetrol şi Lukoil.
Un român plăteşte la pompă 1,17 euro pe un litru de benzină, pe când un austriac dă 1,28 euro pe acelaşi sortiment, în condiţiile în care accizele sunt cu 32% mai mici, potrivit datelor oficiale prezentate de Consiliul Concurenţei.
Transportatorii acuză benzinarii că preţul carburanţilor a urcat anul trecut şi la începutul acestui an cu peste 30%, în condiţiile în care barilul de ţiţei este acum în jur de 90 de dolari faţă de maximul de 147 de dolari din vara lui 2008. Cu toate acestea, carburanţii costă acum mai mult decât nivelurile de atunci. Companiile petroliere dau vina în principal pe deprecierea monedei faţă de dolarul american, majorarea accizelor şi creşterea din vară a TVA de la 19% la 24%.
În schimb, şoferii şi transportatorii spun că în ritmul actual combustibilii vor costa mai mult decât în statele vestice, atunci când accizele vor ajunge la media europeană. Pe de altă parte, în afară de Petrom, care beneficiază de redevenţe fixe, până în 2014 nici o altă companie străină prezentă pe piaţă, respectiv Rompetrol (deţinută de KazMunaiGaz) şi Lukoil, nu are profit.
Din 20 decembrie, şoferii nemulţumiţi au început să facă proteste împotriva benzinarilor, blocând staţiile sau alimentând puţin şi plătind cu mărunţiş. În zilele de 17, 18 şi 19 ianuarie a avut loc şi un „boicot” la pompe. De circa două luni circulă pe internet tot felul de mesaje care îndeamnă la proteste şi la boicot din partea populaţiei împotriva petroliştilor. Pagina de Facebook a nemulţumiţilor are 10.082 de membri. Premierul Emil Boc a cerut Consiliului Concurenţei şi Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) să verifice companiile petroliere. Consiliul Concurenţei a transmis iniţial că nu are indicii că ar fi o înţelegere între companiile petroliere.
Zilele trecute, Petrom şi Rompetrol au redus preţul carburanţilor cu 4 bani pe litru, respectiv 3 bani, după eliminarea „taxei pe litru”, în valoare de un cent american. Aceasta a fost instituită în 2000, iar sumele strânse au compensat la buget datoriile de 647 de milioane de dolari acumulate de Compania Română de Petrol.
Suspiciunea Fiscului: evaziunea fiscală
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) va declanşa o inspecţie fiscală generală la companiile petroliere. Suspiciunea care planează asupra firmelor din profil este cea de evaziune fiscală.
„Deşi preţurile au crescut, cheltuielile companiilor petroliere au rămas constante sau nu s-au majorat semnificativ. Vom analiza veniturile şi profiturile acestor firme, pentru că, teoretic, orice majorare de preţ ajunge în profit şi ar trebui să se reflecte şi în creşterea impozitelor pe care statul le colectează din impozitul pe profit”, a declarat Dragoş George Bogdan, vicepreşedinte ANAF.
El a mai precizat că inspecţia fiscală generală va verifica dacă structura cheltuielilor din bilanţ nu este încărcată prin costuri nejustificate, pentru reducerea profitului real, precum şi cauza pierderii fiscale declarate.
• Daniela Ivan