Piata - Afaceri cu energie din vant

Abia s-au plantat cateva seminte pentru padurile de mori de vant. Piata energiei eoliene este de peste 1.000 de ori mai mica decat potentialul sau. "Pionierii", micii producatori, se pregatesc sa faca fata asaltului marilor companii energetice europene.

Abia s-au plantat cateva seminte pentru padurile de mori de vant. Piata energiei eoliene este de peste 1.000 de ori mai mica decat potentialul sau. "Pionierii", micii producatori, se pregatesc sa faca fata asaltului marilor companii energetice europene. Saptamana trecuta, firma satmareana Pentium a pus in functiune cea de-a doua centrala de la Baia, la 70 de kilometri de Tulcea, si are acum o capacitate instalata de 1,65 MW, dupa o investitie de 950.000 de euro. Tot in Tulcea, Eco Prod Energy isi va muta centrala de 660 kW de langa Ploiesti, prima din Romania.

Pentium SRL si Eco Prod Energy au lansat noi proiecte de centrale eoliene in judetul Tulcea, inainte ca italienii de la ENEL sa-si anunte proiectul unui mare parc de centrale eoliene in aceeasi zona.

Zone eoliene favorite mai sunt pe litoral si in nord-vestul tarii, unde se pregatesc sa intre germanii, prin Enercon, dar si prin colosul E.On, ce controleaza distributia electricitatii in Moldova.

Mai sunt atrasi spaniolii de la Iberdrola, lider mondial in materie, si portughezii de la Martifer. Rompetrol asteapta ca stimulentele sa nu se opreasca la scutirea de accize. Lupta cu coloSii. Interesant este ca Pentium SRL si Eco Prod livreaza energie in sistemul national tocmai prin marea concurenta, Enel Dobrogea, fosta filiala a Electrica, preluata de compania italiana. "Conditiile care ni s-au pus pentru a ne da avizul de racordare la retea sunt usor exagerate", spune administratorul firmei Pentium, Dan Chincea. Micul producator a trebuit sa cheltuiasca bani pe echipamente de 28.000 de euro, ce vor deveni, gratis, proprietatea Enel. Asa spune legea.

Bani s-au mai cheltuit si pe un studiu de impact al productiei eoliene asupra sistemului energetic, pe motiv ca vantul nu bate tot timpul constant. Este usor de banuit ca acest studiu contine indicii despre intensitatea vantului, interesante si pentru Enel. Pe langa forta financiara, in lupta cu colosii, micilor producatori le lipseste "numele", beneficiu important in relatiile cu autoritatile. Cu Agentia de mediu din Tulcea, de pilda, care a cerut un studiu de impact asupra migratiei pasarilor, nu cumva sa nimereasca vreuna in elicele morilor. "Legile si declaratiile oficiale ne sustin, dar la fata locului lucrurile stau adeseori altfel", spune Chincea, care, impreuna cu fratele sau, a ajuns la energetica plecand de la o afacere cu componente IT&C. "Cu aceasta am castigat creditul bancilor."

TENACITATE. Ca urmare a bataliei tot mai dure pentru un loc bun in vant, "taxele de concesiune ale terenurilor se apropie de preturile de vanzare a acestora", spune Dan Chincea. Aceste costuri s-au inzecit pana la cateva sute de milioane de lei vechi pe an.

In plus, un generator nou de 1MV costa in jur de un milion de euro. Micii producatori au mizat pana acum pe centrale mai mici si "la mana a doua", ca si pe tenacitate. "Pionierii rezista intotdeauna", ne-a transmis un mesaj optimist Mircea Cosma, consilierul Energy, aflat la Tulcea cu reprezentantii Enel.

Cosma a fost artizanul punerii in functiune a celei dintai centrale eoliene din Romania. Si Ilexim Bistrita a facut pionierat cu centrala sa din Pasul Tihuta. Alte cateva firme relativ mici au proiecte si ambitii eoliene, punandu-si nadejdea si in fondurile europene.

Eco Prod va mai amplasa alte trei centrale in calea vanturilor tulcene, investind 4,5 milioane de euro pentru a ajunge la o putere de 3,2 MW. Pentium pune la cale un parc de alte zece centrale a cate 2 MW putere, incercand sa faca fata proiectului Enel de 24 de milioane de euro.

Fara marfa

Lipsa ofertei "verzi" a obligat Autoritatea in domeniu sa micsoreze de la 2,22% la 0,05% cota de energie regenerabila pe 2006, pe care furnizorii de electricitate sunt obligati s-o achizitioneze. Fara reducerea cotei, legea impunea amenzi mari, care s-ar fi adaugat la facturile tuturor. Amenzile ar fi fost fara sens din moment ce "marfa" lipseste. In 2006, pe piata "certificatelor verzi" de la Bursa Energiei (OPCOM) s-au tranzactionat numai 7.740 de certificate, echivalente cu tot atatia MWh. Au vandut doar producatorii eolieni Ilexim, Eco Prod si Pentium. Consumul national este de peste 60 de milioane de MWh. Potentialul energiei eoliene estimat de Guvern la 8 milioane MWh. Certificatele sunt date producatorilor ca sa-si mai acopere din costuri. Energia eoliana, prea scumpa fata de preturile de pe piata libera. Romania a ales varianta pietei cu "mercurial". Un certificat poate fi vandut numai intre 24 de euro si 42 de euro.

INFO

BORSEC - Acum 200 de ani a inceput imbutelierea industriala In a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, Borsec era deja o cunoscuta statiune balneara, dotata cu cabane din lemn si bai practicabile. Bolnavi din toate partile Europei veneau aici sa-si vindece suferintele. In 1806, Anton Zimmetshausen, consilier municipal la Viena si Eisner, incepe imbutelierea industriala a apei Borsec. Borsec intra in gratiile Imparatului Franz Josef, care, in 1873, ii acorda Medalia de Aur si o incoroneaza cu titlul de "Regina a Apelor Minerale". Au urmat "Medalia de Merit" la Targul International de la Viena, in 1873, "Diploma de Onoare" la Expozitia Mondiala de la Paris, in 1878, "Medalia de Argint" si "Diploma de Onoare" la Expozitia de la Berlin si Trieste, in 1876, "Medalia de Argint" la Expozitia de la Budapesta, in 1885. In ultimii sase ani, ca urmare a participarii la diverse expozitii interne si internationale, Borsec a fost recompensat cu peste 20 de titluri si medalii. In februarie 2004, Borsec este desemnata drept "Cea Mai Buna Apa Minerala din Lume" in cadrul Berkely Springs International Water Tasting Awards in West Virginia, SUA. In anul 2005, apa carbogazoasa Borsec a fost premiata cu Medalia de Aur Speciala, iar apei plate Borsec i s-a decernat Medalia de Aur la "Selectia Mondiala a Calitatii", Bruxelles, Belgia. Recunoasterea acestui veritabil brand romanesc a venit si in 2006, cand Borsec a primit doua titluri remarcabile, cel de Trusted Brand si cel de Superbrand. Poiana Brasov - Lipsa zapezii provoaca pierderi hotelierilor Incasarile hotelierilor din Poiana Brasov sunt mai reduse cu 50% decat in perioada similara de anul trecut, din cauza lipsei zapezii, a declarat Radu Lisenche, presedintele Asociatiei Investitorilor din Poiana Brasov. Prezent la deschiderea oficiala a sezonului turistic de iarna, ministrul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, Radu Berceanu, i-a avertizat pe hotelieri ca stabilirea unor tarife exagerate va limita numarul turistilor. "Daca proprietarii de hoteluri isi vor face calculul sa-si recupereze investitiile realizate in 15 ani, o sa le poata recupera in maximum 10 ani, insa daca vor sa-si recupereze investitiile in cinci ani si vor creste exagerat tarifele, vor avea probleme cu atragerea turistilor", a spus Berceanu, prezent la Poiana Brasov cu ocazia deschiderii sezonului turistic de iarna. El a adaugat ca in ultima perioada proprietarii de hoteluri din Poiana Brasov au realizat investitii semnificative. "Toti cei care au unitati turistice au realizat lucruri de toata admiratia", a spus Berceanu. (Magda Colgiu)