Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Afacerile editurilor și ale comercianților de cărți de pe piața autohtonă sunt estimate la circa 100 de milioane de euro anual, și aici sunt incluse atât materialele didactice, cât și vânzările prin chioșcurile de ziare. Deși banii par mulți la prima vedere, suma medie alocată de un român pentru achiziționarea unei cărți este de doar 3 euro pe an. În plus, librăriile lipsesc cu desăvârșire în mediul rural, și chiar din multe orașe ale țării. Mai grav este faptul că unul din cinci români nu a citit niciodată o carte.
În România există circa 1.000 de edituri, 350 de comercianți și aproape 5.000 de angajați, potrivit unui studiu KeysFin. Aproximativ 50% din librării și edituri se află în București, unde derulează două treimi din afacerile la nivel național.
„Cifrele trebuie puse în context pentru că, deși par mari, România este pe ultimul loc în UE. Comparativ, deși populația Sloveniei este cât cea a Bucureștiului, vânzările sunt de 75 de milioane de euro, în timp ce piața noastră de carte are o bază de 60 milioane de euro. Ungaria are vânzări anuale de 130 de milioane de euro și sub 10 milioane de locuitori”, ne-a explicat Mihai Mitrică, director executiv al Asociației Editorilor din România.
Cărțile pentru copii, pe val
Segmentul de ficțiune contină să domine piața, urmat îndeaproape de non ficțiune, aflat în creștere accentuată. Cărțile de dezvoltare personală, educație, economie, cooking sunt tot mai căutate. Traducerile reprezintă peste jumătate din vânzări.
Citește pe Antena3.ro
Vânzările de cărți pentru copii au luat avânt în ultimii ani și reprezintă astăzi circa 25% din piață. Motivele creșterii se regăsesc în faptul că învățământul este deficitar, iar părinții încearcă să suplinească lipsurile școlii. În ceea ce privește literatura română clasică, vânzările nu sunt spectaculoase întrucât elevii de astăzi sunt diferiți, înțeleg mai greu scrierile din urmă cu câteva decenii și pentru a-i determina să citească autori clasici este nevoie ca profesorii să găsească o altfel de abordare.
„Dacă elevii nu sunt educați să citească, nu vor deveni cumpărători de carte și nici nu vor avea acces la slujbe bine plătite” Mihai Mitrică, director executiv AER
Cărțile electronice, doar 1% din piață
Comerțul de cărți pe internet reprezintă peste 20% din total. Creșterea este impulsionată de discounturile mari practicate de site-uri, de diversitatea ofertelor și de ușurința cu care pot fi comparate prețurile. Și cartea electronică s-a dezvoltat în ultimii ani sub forma audio book-urilor și a e-book-urilor. Cu toate astea, vânzările se mențin la un nivel scăzut, ajungând la circa 600.000 de euro anual, ceea ce reprezintă sub 1% din totalul pieței. O explicație se regăsește în faptul că TVA-ul este de 19% la formatul electronic, în timp ce pentru cărțile tipărite, manualele școlare, ziare și reviste, cota este de 5%. Și asta în pofida faptului că, la 2 octombrie 2018, Consiliul UE a adoptat un amendament la Directiva 2006/112/EC prin care stabilit aplicarea cotelor reduse de TVA în statele membre și la publicațiile digitale. Totuși, lucrurile s-au schimbat în ceea ce privește comportamentul cititorilor. Comparativ cu anii 2000, când erau preferate ofertele de cărți vândute la pachet cu ziarele datorită prețurilor mai mici, acum persoanele care achiziționează cărți online sunt mai informați și le cumpără fie în scop educațional, fie pentru recreere.
Lipsa librăriilor
Librăriile se găsesc astăzi doar în orașele mari, în timp ce în localitățile de mărime medie sau mică, și în mediul rural sunt inexistente. „Nu departe de București, în Popești-Leordeni, un oraș cu 50.000 de locuitori, nu este nicio librărie. În general există câte una în fiecare reședință de județ iar în celelalte orașe, pauză. Multe spații care poartă denumirea de librării sunt de fapt papetării și magazine de jucării și au doar un raft-două cu cărți”, ne-a explicat Mihai Mitrică. Numărul de librării a scăzut cu 20% în perioada 2012-2016. În prezent mai există circa 250 de librării în toată țara, iar o treime dintre acestea se află în Capitală. Multe dintre acestea își asigură o bună parte din vânzări prin comercializarea articolelor de papetărie, jucării, obiecte de artă, dar și din activități adiacente, precum deschiderea de ceainării ori cafenele, organizarea de expoziții sau acțiuni pentru copii.
„Aproximativ 42% din elevi sunt analfabeți funcțional și acest lucru are legătură cu lipsa cititului”
Circa 1,3 milioane de români cumpără o carte pe parcursul unui an, potrivit datelor Eurostat.
Primii 10 jucători dețin 63% din piață
Primii zece jucători reprezentau 63% din piață în 2017, cu afaceri de aproape 300 milioane de lei. Lider în topul comercianților este lanțul de librării Cărturești, cu vânzări de 87 milioane de lei în 2017, iar în funcție de numărul de spații comerciale, pe locul întâi se află Centrul de Librării București (CLB), cu peste 50 de locații. CLB și Diverta au înregistrat afaceri de peste 45 milioane de lei fiecare, urmate de Libris, cu 27,4 milioane de lei și Sedcomlibris, cu 19,7 milioane de lei. Humanitas a avut în 2017 vânzări de 17,5 milioane de lei. Printre cele mai prospere edituri sunt Grupul Editorial Litera, cu o cifră de afaceri de 13,2 milioane de euro în 2017, Grupul Editorial Art, cu 7,7 milioane de euro, Polirom, cu 5,3 milioane de euro, Humanitas, cu 3,6 milioane de euro, Trei, cu 3,3 milioane de euro și Paralela 45, cu 3 milioane de euro.
