x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Piata globurilor, sub capriciile modei

Piata globurilor, sub capriciile modei

de Adrian N. Ionescu    |    07 Dec 2005   •   00:00
Piata globurilor, sub capriciile modei

Vanzarile pe piata ornamentelor de brad sunt aproape la fel de capricioase ca si pe cea vestimentara, inclusiv din cauza modei.

AFACERI DE IARNA
Vanzarile pe piata ornamentelor de brad sunt aproape la fel de capricioase ca si pe cea vestimentara, inclusiv datorita… modei. Lanturile de hiper si supermagazine fac legea, fiind frecventate de toate categoriile de cumparatori.

Piata globurilor este dominata de importuri. Numai cativa operatori detin proportii semnificative pe piata ornamentelor de brad, si anume aceia care au reusit sa patrunda in circuitul hiper, supermagazinelor, inclusiv cash&carry. Potrivit unor estimari neoficiale, supermagazinele ocupa 70%-80% din piata romaneasca de profil, evaluata la peste 10 milioane de euro. Legea nu o fac numai cei mai tari producatori, ci si distribuitorii produselor celor mai ieftine, "chinezariile", de pilda.

Piata brazilor, ornamentelor, diferitelor instalatii aferente si a altor marfuri, inclusiv artificiile si pocnitorile, depaseste 20 milioane de euro, potrivit statisticienilor.

MARIMEA CONTEAZA. Atat cumparatorii cu bani multi, cat si cei modesti sunt atrasi de Carrefour, Metro, Sellgros, Cora si alte supermagazine mai mari sau mai mici, iar dominatia acestora este atat de coplesitoare, incat micile magazine prefera sa se aprovizioneze cu podoabe de pom de iarna doar cat sa nu li se poata reprosa ca le lipsesc. Numai Carrefour are 500 de "referinte" de ornamente.

"Retailerii mai mici sunt reticenti, din cauza concurentei supermarketurilor. Se tem ca raman cu marfa nevanduta pentru totdeauna, pentru ca ornamentele vechi se vand greu anul viitor", spune Kiss Jolt Levente, patronul Ornaplast SRL din Targu-Mures, care spera la vanzari de circa 150 milioane de lei vechi anul acesta. Ornamentele de brad reprezinta 15% din toata cifra de afaceri, iar intreprinzatorul studiaza variantele de extindere. Vrea sa investeasca in propria capacitate de productie de globuri de sticla. Acestea merg bine la export.

LIDERI. Pe de alta parte, Moranduzzo, de langa Timisoara, ocupa aproape 30% din piata, potrivit directorului sau, George Coneac, care recunoaste ca 60% din productie o distribuie direct prin lanturile de supermagazine, iar restul, prin distribuitori. Cifra de afaceri a Moranduzzo pe piata romaneasca a fost anul trecut de 2,2 milioane de euro.

Kiss ca si Coneac se plang insa de avalansa de produse ieftine de import, mai ales din China, de calitate si gust indoielnice. "Daca s-ar vinde la kilogram, produsele ieftine din import ar costa cam cat materia noastra prima", spune directorul Moranduzzo.

Printre producatorii cu cote semnificative de piata se numara si Argcoms Curtea de Arges, o cooperativa mestesugareasa, ca si Oberon, din Pucioasa (Dambovita), care exporta zeci de milioane de globuri in Europa si SUA. Cele doua firme sunt specializate in globuri de sticla, spre deosebire de Moranduzzo, care foloseste materialele plastice.

Puterea marilor operatori ii avantajeaza si atunci cand se pune problema sa faca fata unor detalii contractuale adeseori dure. Pun probleme cutumele privind conditiile de plata sau de returnare a globurilor nevandute, care ar trebui stocate cu grija timp de cel putin noua luni, dar si pentru ca repunerea lor in vanzare este riscanta "la anul".

"RISCANT". "Piata in sine este riscanta", raspunde George Coneac la intrebarea cat de mult seamana aceasta cu moda vestimentara. Si stratificarea cumparatorilor in functie de gusturi si putere de cumparare face plauzibila, pastrand proportiile, comparatia dintre piata ornamentelor si cea vestimentara. "Cam din februarie incep preocuparile pentru modelele noi, dar nimeni nu poate anticipa ce culoare sau ce model va fi la moda in decembrie", spune Kiss Levente. Iar moda este influentata tot de numele mari. "Poti concepe un model-surpriza si constati ca surpriza ramane pe rafturi, deoarece a fost deja copiata de concurentii asiatici", completeaza George Coneac.

PLAGIAT
"Poti concepe un model-surpriza si constati ca surpriza ramane pe rafturi, deoarece a fost deja copiata de concurentii asiatici" - George Coneac, director Moranduzzo

COMPETITIE
"Retailerii mai mici sunt reticenti, din cauza concurentei supermarketurilor. Se tem ca raman cu marfa nevanduta pentru totdeauna, pentru ca ornamentele vechi se vand greu anul viitor" - Kiss Jolt Levente, patronul Ornaplast SRL

CATEVA ZECI DE GLOBURI/ZI
MIGALA. Picturile manuale sunt apreciate la export
Ideile pleaca pe un circuit migalos de pe plansetele designerilor spre halele de fabricatie a globurilor, fie ca este vorba de automate, fie de focare de suflat sticla. Vopsirea, pulverizarea peliculei stralucitoare sau decorarea cu picturi miniaturale continua un proces tehnologic ce este cu atat mai valoros, cu cat este manual. Un decorator de la Oberon poate face cateva zeci de globuri pe zi. In bransa sunt cateva sute de lucratori in toata Romania, ale caror venituri depind mai ales de obiceiul occidental de a sparge globurile folosite. In plus, strainii folosesc ornamente potrivite pentru sarbatori potrivite pe tot parcursul anului. Romanii prefera sa le pastreze pe cele vechi din nostalgie, dar mai ales din saracie si, astfel, sutele de tone de globuri din plastic chinezesti au mare cautare.

In orice caz, bucuria provocata de impodobirea bradului fie si numai cu un glob nou, autentic, pastreaza in propriul… filigran sentimental ceva din migala cu care a fost lucrat.

PIATA SEZONIERA SI HAOTICA
DE SEZON. Vanzarile si profiturile se fac intr-o luna
Piata autohtona a ceea ce numim ornamente pentru pomul de iarna este considerata de specialisti nu numai sezoniera, dar si haotica, tocmai pentru ca producatorii autohtoni nu si-au optimizat tipul de productie (din mase plastice, respectiv sticla si celelalte) sau distributia in acord cu cererea. Profiturile sunt nesigure. Dintre liderii amintiti, Oberon SRL a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de peste 721.000 de euro, potrivit raportarilor publice inregistrate pe site-ul Ministerului de Finante, dar nu a reusit sa obtina si profit, dupa ce in 2003 profitul a fost abia simbolic (0,1% din vanzari). Datele despre Argcoms pot induce in eroare, deoarece cooperativa opereaza si in alte domenii. Moranduzzo se afla intr-o postura de invidiat din perspectiva competitorilor, 2,6% din vanzari ramanandu-i in conturi ca profit net. Semnele acestui an arata ca nici vanzarile, si cu atat mai putin profiturile, nu vor fi in crestere.
×
Subiecte în articol: economic piata