Piaţa monetară - BNR intervine şi plafonează dobânzile

BNR a convocat ieri şefii a şapte bănci pentru a discuta despre creşterea nejustificată a dobânzilor şi transferarea acestor costuri către populaţie. BNR a luat o măsură fără precedent: dacă dobânzile cresc cu 25% peste rata lombard publicarea acestora va fi suspendată. 

Banca Naţională a României (BNR) a solicitat unui număr de şapte bănci să reintre în normalitate şi a decis că în cazul în care ROBOR (nr. dobânda la care se împrumută băncile între ele)  depăşeşte cu mai mult de 25% nivelul ratei lombard să suspende temporar publicarea indicatorilor ROBID/ROBOR. "Dacă ne referim la ziua de azi, când dobânda la facilitatea de finanţare de la BNR este de 14,25%, asta înseamnă că la o depăşire a ratei pe piaţa interbancară de 17,8125% (14,25 x1,25) Banca Naţională poate să intervină", a declarat Mugur Şteţ, purtătorul de cuvânt al BNR. Cele zece bănci comerciale care participă zilnic la stabilirea ratelor ROBID/ROBOR sunt The Royal Bank of Scotland, fosta ABN Amro, Bancpost, Banca Comercială Română, BRD - Groupe Societe Generale, CEC, Eximbank, ING, Raiffeisen, Banca Transilvania şi Unicredit Ţiriac Bank.

RETRAGEREA LICENŢEI
Joi seară, guvernatorul BNR a Mugur Isărescu îi ameninţă cu destituirea pe acei bancheri care au crescut foarte mult ratele pe care clienţii lor le au de plătit din cauza speculaţiilor financiare făcute pe cursul leului. "Avertizez băncile că au început să curgă reclamaţii de la clienţi privind introducerea de comisioane ce nu sunt prevăzute în contractele de creditare. Vom sancţiona dur tentativa băncilor de a transfera pe umerii clienţilor nepriceperea lor”, a precizat Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere şi Reglementare din BNR.
Mugur Isărescu ameninţa joi seara cu destituirea pe acei bancheri care au crescut foarte mult ratele pe care clienţii lor le au de plătit din cauza speculaţiilor financiare făcute pe cursul leului. "Avertizez băncile că au început să curgă reclamaţii de la clienţi privind introducerea de comisioane ce nu sunt prevăzute în contractele de creditare. Vom sancţiona dur tentativa băncilor de a transfera pe umerii clienţilor nepriceperea lor”, a precizat Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere şi Reglementare din BNR.

REA VOINŢĂ?
Cinteză a spusă că trei bănci româneşti "au fost foarte agresive în piaţă”. Astfel în ziua de miercuri, BNR a cercetat băncile pentru a afla dacă mărirea dobânzilor la credite vine din lipsa de lichiditate de pe piaţă sau dorinţa de a împinge în sus profiturile. Cercetarea BNR a arătat că trei bănci româneşti conspiră cu speculatorii străini de pe cursul leului, după ce băncile străine au pariat că leul va ajunge la 4,2- 4,5 lei pentru un euro.  "Sper să-şi calculeze bine ceea ce fac pentru că masa monetară este cea care este” a completat şi Isărescu.

Cinteză a spus că nu întelege cum cele trei bănci se împrumută pe interbancar la dobânzi de 3 ori mai mari peste 14,25% cât este dobânda la creditele Lombard pentru că oricum BNR a observat manevrele băncilor respective. Oficialii BNR au spus că băncile au avut iluzia că împrumutându-se prea mult pe interbancar pot scăpa de supravegherea BNR şi astfel pot continua jocul speculativ pe curs. În acelaşi timp, deşi vineri s-a terminat atacul aceste trei bănci n-au închis poziţiile iar acum băncile străine încearcă să-şi refinanţeze pierderile la costuri tot mai mari de pe o zi pe alta. Potrivit lui Isărescu, acum două s-a ajuns pe piaţa interbancară să se realizeze împrumuturi şi la 500%, însă speculatorii au pierderi foarte mari şi vând şi la 3,1 lei pe un euro. "S-a jucat tare şi acum băncile străine au pierderi mari” a spus Guvernatorul. El a mai precizat că BNR a chemat toţi preşedinţii de bănci şi trezorierii celor trei bănci pentru a explica de ce nu au închis poziţiile. "Au venit şi au spus că e bancă mare de investiţii de la Londra. Noi le-am zis: e bancă mare la ei, la noi nu comentăm, nu discutăm, poziţiile trebuie închise” a spus Isărescu. El a precizat că pe piaţă există 2 miliarde de titluri de stat pe care băncile respective le pot achiziţiona iar apoi să gajeze cu ele împrumuturile Lombard. "Băncile respective acreditează ideea că există lipsă de lichiditate în piaţă dar a le da lor acuma lei înseamnă a le da gloanţe pentru a trage mai departe în BNR şi în curs” şi-a continuat tirul Isărescu. El a spus că oricând băncile respective pot apela la BNR dacă au probleme. Guvernatorul a apreciat că acţiunile bancherilor arată ori "nepricepere” ori "rea- voinţă”.

MANIPULARE ELECTRONICĂ
Potrivit Băncii Naţionale, a fost identificat un e-mail trimis de trezorierul unei bănci ce îndemna trezorierii altor bănci să urce cotaţiile la dobânzile interbancare. Astfel trei din cele zece bănci româneşti încearcă astfel mărirea BUBOR-ului, ceea ce înseamnă mărirea ratelor celor care au credite de rambursat. "Îşi omoară singure clienţii şi îşi dau cu stângul în dreptul” a spus Isărescu. Nicolae Cinteză a precizat că dacă se va observa o creştere a creditelor neperformate la băncile în cauză, BNR va interveni să restricţioneze creditarea respectivelor bănci ca şi atragerea depozitelor. El a mai spus că norma 17 privind riscul operaţional obligă băncile respective să înhidă poziţiile speculatorilor pentru că tot continuând jocul se preia riscul în sistemul bancar românesc, ceea ce ar putea duce la blocarea sistemului de plăţi. În România se fac 300.000 de plăţi zilnic. "Până la urmă sunt ciubuce ce au încercat ei să facă drept profit faţă de problematica naţională” a spus Guvernatorul.

BNR a spus că 10 bănci au accesat până acum Lombardul, în vreme ce o bancă românească începuse să aibă probleme de lichiditate. "I se închiseseră liniile de împrumut între bănci dar a luat legătura cu banca mamă şi problema e rezolvată” a spus Cinteză. El a reiterat că nicio bancă românească n-are probleme de solvabilitate.

"Există la nivel mondial 50 de trilioane de dolari în produse derivative, mai mult decât tot produsul intern brut mondial şi acum se caută cum să se scoată aceste lături. Acum se încearcă să se împingă efectele crizei mai departe” a explicat Isărescu atacul speculatorilor. "Dar nu s-au născut toţi deştepţii la ei şi toţi proştii la noi” a continuat el. Guvernatorul s-a încruntat la Goldman Sachs care a scos recent pe piaţă un raport în care România era trecută cu cel mai mare risc de vulnerabilitate din zonă. De asemenea, el a amintit de o analiză a Citigroup unde se confundau inflaţia medie pe an cu inflaţia anuală (creşterea preţurilor între o lună a anului trecut cu luna corespondentă din anul în curs). "Mai trebuie să vedem şi cine vorbeşte” a completat el, amintind de pierderile Citigroup şi Goldman Sachs.
Guvernatorul a mai spus că atunci când obligaţiile băncilor româneşti faţă de cele externe se vor diminua, adică îşi vor plăti creditele luate, atunci BNR va diminua şi rezervele minime obligatorii aflate acum la 20%.

FOAME DE LEI
Băncile comerciale au ţinut ieri cu dinţii de lei. Au intrat pe piaţa interbancară doar pentru a atrage fonduri pentru că ieri a fost ultima zi pentru constituirea de rezervele minime obligatorii la BNR. Băncile vor avea mare nevoie de lei şi astăzi şi luni, când  firmele vor fac plăţi către buget.

Blocajul a dus la o scădere a dobânzilor la depozitele plasate (ROBID) şi atrase (ROBOR). Astfel, dobânzile interbancare pentru depozitele cu scadenţa la o zi erau de 14-27,81% faţă de cele publicate miercuri, de 18,89 - 57%, iar pentru cele la o săptămână ratele s-au situat la 14,04-28,5%, comparativ cu nivelul de 15,96-46,19%. Efectul s-a simţit imediat în evoluţia cursului de schimb, leul a pierdut peste doi bani, ceea ce înseamnă 0,64%, cursul fixat de BNR fiind de 3,6140 lei/euro.

După patru săptămâni de criză generată de atacul speculatorilor piaţele valutare şi monetare nu au intrat încă în normalitate. Se aşteaptă ca de săptămâna viitoare pieţele să se calmeze.

Ministerul Finanţelor va pune urmărul la revenirea dobânzilor în limite normale dacă va fi nevoie. "Dacă băncile vor continua această politică de menţinere a dobânzilor ridicate, mă voi adresa populaţiei să cumpere titluri de stat, iar nu băncilor. Sper să nu se ajungă aici", a spus Varujan Vosganian, ministrul Economiei şi Finanţelor. El a mai adăugat că emisiunea de titluri de stat are un rol stabilizator pe piaţa financiară, câtă vreme dobânzile la aceste instrumente se încadrează între limita minimă şi lombard.