x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

România acum 100 de ani. PIB/locuitor scăzuse la 761 dolari, similar cu cel din 1879 

0
Autor: Adrian Stoica 01 Dec 2020 - 08:40
România acum 100 de ani. PIB/locuitor scăzuse la 761 dolari, similar cu cel din 1879 
Vezi galeria foto


Anul 1918, anul Marii Uniri, transformă România într-un jucător pe scena economică mondială cu un potenţial economic mult mai mare datorită noilor teritorii pe care le redobândea după încheierea Primului Război Mondial. La sfârşitul marii conflagraţii, ţara era însă într-o situaţie economică deloc de invidiat. Industria era distrusă în proporţie de 60%, iar căile ferate, în proporţie de 30%. Producţia agricolă era la pământ, astfel că dintr-un mare producător şi exportator de cereale, importurile de grâu, porumb, secară orz etc. ajunseseră să reprezinte 48% din totalul importurilor. Per total, economia ţării se întorsese la nivelul anilor 1910. Pe de altă parte, pagubele suferite în timpul celor doi ani în care ţara s-a aflat în război au fost acoperite doar în mică parte în urma Conferinţei de Pace de la Paris. În timp ce România calculase pagube de război în valoare de 72 de miliarde de lei aur, sumă ce depăşea PIB-ul ţării din 1920, ei i s-au recunoscut numai 31 miliarde de lei şi i s-au acordat drept despăgubire doar 3,1 miliarde de lei.


La sfârșitul Primului Război Mondial, Transilvania, Bucovina şi Basarabia se uneau cu Regatul Unit, iar suprafaţa şi populaţia ţării se dublau. Suprafaţa Regatului României era de circa 135.000 kilometri pătraţi,  pentru ca noul stat să ajungă la o suprafaţă de 295.641 kmp. În 1920 România avea 15,54 milioane de locuitori şi o populaţie activă de 9 milioane de persoane, un număr apropiat celui înregistrat acum de ţara noastră, dar la o populaţie de circa 19,41 de milioane de locuitori care trăieşte în graniţele unei ţări cu o suprafaţă de numai 238.397 km pătraţi. 

 

România Mare, îngropată în datorii

 

Într-o lucrare publicată în 2017 sub titlul „Cum s-a făcut România Mare? Şocul 1918”, de analistul Petrişor Peiu, se arăta că prospera Românie din 1913, cu excedente comerciale uriaşe şi fără datorii, devenise dependentă de importuri şi un datornic cronic după Unire:

- Datoria externă a României, ca ţară succesoare, a fost compusă din: 64,4 milioane USD, 2.227,8 milioane franci elveţieni, 72 milioane franci aur, 1,8 milioane florin olandezi;

- Datoria publică externă pentru plata ajutorului în muniţie şi material de război primit de la aliaţi era: 26 milioane lire sterline către Anglia; 47,7 milioane USD către SUA; 185 milioane lire către Italia; 1.400 milioane franci aur către Franţa.

- La prezentarea în Parlamentul țării a Legii bugetului pentru anul 1921, ministrul de Finanţe, Nicolae Titulescu, informa parlamentarii că „datoria externă era de 27 miliarde de lei, adică peste 5 miliarde USD (la paritatea oficială de 5,18 lei/USD).

 

Reforma agrară, cea mai amplă din lume

La sfârşitul războiul, România era o ţară eminamente agrară. În urma Unirii, suprafața agricolă a crescut  de la 6,5 milioane de hectare la aproximativ 14,5 milioane, iar fondul forestier a crescut de la 2,6 milioane de hectare la 7,4  milioane. După cum promisese în timpul războiul, Regele Ferdinand pune în aplicare, în 1921, reforma agrară. S-au expropriat aproximativ 6 milioane de hectare (65% din total), iar 1,5 milioane de familii au primit 3,5 milioane de hectare de teren arabil și 2,5 milioane hectare de pășuni. În urma acelei reforme agrare, cea mai amplă din lume până la acea dată, au fost împroprietăriţi circa 1,4 milioane de ţărani, prioritate având: veteranii, văduvele de război, ţăranii cu o suprafaţă mai mică de 5 ha şi cei lipsiţi de pământuri. Reforma agrară din 1921 a impulsionat dezvoltarea viitoare a noului stat, grăbind industrializarea sa. 

 

Rețeaua feroviară a României a crescut cu peste 250% după Unire, de la 4.200 km la 11.000 km.

 

PIB-ul ţării creştea cu 50%

Potrivit datele publicate în lucrarea „Produsul Intern Brut al României 1862-2000. Serii statistice seculare și argumente metodologice”, elaborată de Victor Axenciuc, crearea României Mari a adus în 1920 o creștere a PIB cu circa 50%, până la aproape 12 miliarde dolari (la valoarea dolarului din anul 2000), dar și o diminuare de circa 25% a PIB pe locuitor (cauzată și de distrugerile din timpul războiului), până la 761 dolari/locuitor. O valoarea comparabilă cu cea din anul 1879, când PIB/locuitor a fost de 754 dolari/locuitor. Revenirea peste pragul de 1.000 dolari pe locuitor s-a făcut lent, el fiind atins abia în anul 1926.

 

Evoluția PIB, exprimată în dolari SUA la valoarea din anul 2000 și la paritatea puterilor de cumpărare standard (ajustat cu nivelul prețurilor)

Anul PIB (mld. dolari) PIB/locuitor (dolari)

1862 2,26 563

1900 6,08 1007

1914 8,19 1054

1920 11,82 761

- 1862 este anul formal al Unirii Principatelor Ţara Românească cu Moldova, odată cu instituirea unui Parlament comun

- 1914 este anul izbucnirii primei conflagraţii mondiale

Sursa: „Produsul Intern Brut al României 1862-2000. Serii statistice seculare și argumente metodologice”.

Ponderea sectoarelor economice

În 1920, cea mai mare parte a populaţiei trăia în zona rurală, aici regăsindu-se 77,8% din cei 15,54 de milioane de locuitori ai ţării. Agricultura era principalul sectorul economic al ţării, el contribuind cu 53% la formarea Produsului Intern Brut. La mare distanţă era urmat de sectorul industrial, care furniza 35% din producţia de bunuri, şi de sectorul construcţiilor, cu doar 12%.

Cifra

69 de hectare reveneau la 1.000 de locuitori în 1920

 

Tabel

Valoare adăugată brută/locuitor în sectoarele economice în perioada 1920-1924 (lei la valoare din 1913)

Agricultură, silvicultura 130

Industrie 57

Construcţii 21

Servicii 119

Sursa: „Produsul Intern Brut al României 1862-2000. Serii statistice seculare și argumente metodologice”.

Inflaţie galopantă şi unificarea monetară

 

La începutul anului 1914, leul românesc era o monedă puternică. De exemplu, francul francez şi cel elveţian echivalau cu un leu. Odată cu intrarea în război, moneda naţională se devalorizează rapid. Până în 1920 circulaţia monetară a crescut de peste nouă ori, de la 500 milioane de lei, valoarea emisiunii monetare a Băncii Naţionale în 1914, la 4,6 miliarde lei, potrivit datelor din lucrarea „Sistemul bănesc al leului şi precursorii lui”, de Costin Kiritescu. În 1919, preţurile crescuseră de aproape nouă ori faţă de 1914 şi de aproape 19 ori în 1922. Pe de altă parte, după război, în România se aflau în circulaţie mai multe tipuri monede. În Banat, Transilvania și Bucovina circulau coroanele, în Basarabia, rublele, în timp ce în Vechiul Regat, pe lângă leu, se afla în circulaţie şi leul BGR, o monedă introdusă de administraţia germană de ocupaţie, dar care nu avea acoperire. Pusă în faţa acestei situaţii, noua conducere a ţării îşi asumă unificarea monetară, lucru care se realizează în cursul anului 1920. Următorul pas a fost pregătirea stabilizării leului, operațiune care a început în 1926 şi s-a încheiat în 1929, dar efectele ei au fost limitate, pentru că începea Marea Criză Economică. 

 

Războiul suspendă tranzacțiile bursiere

Dincolo de istoria politică și socială, România are și o istorie bogată în ceea ce privește piețele financiare. Primele inițiative de înființare a unei piețe bursiere de mărfuri și de valori au avut loc la mijlocul secolului al XIX-lea, așa cum este Codicele de Comerț al Țării Românești din 1 ianuarie 1840, realizat după modelul dat de Codul Comercial francez din 1807 și având la bază unele prevederi ale Regulamentului Organic. În 1914, izbucnirea violentă a războiului generează închiderea Bursei pe 18 iulie, acesta rămânând închisă pe toată durata Primului Război Mondial. La acea perioadă erau tranzacționate acțiunile emise de 63 de societăți și 58 de tipuri de rente și obligațiuni de stat (efecte cu dobândă fixă).

Distrugerea sondelor de petrol din timpul războiului a făcut ca valorile mobiliare să se deprecieze masiv. Repararea sondelor de către germani a condus însă la cotarea acțiunilor industriei petroliere române la Bursă, determinând creșterea ulterioară a cotațiilor. Între 1917 și 1918, tranzacțiile bursiere s-au realizat în „târgul bursier” de la cafeneaua Schreiber și pe strada Lipscani. Bursa Oficială de Efecte, Acțiuni și Schimb se redeschide în octombrie 1918, activitatea sa crescând mereu, iar localul Bursei devenind neîncăpător. În perioada 1919 - 1925, bursele de comerț din România erau guvernate de trei tipuri de reglementări legale. Legea din Vechiul Regat din 1904, extinsă și în Basarabia în 1919, se completa cu legislația austriacă aplicabilă Bursei de la Cernăuți, din Bucovina, dar și cu legislația maghiară din Banat și Transilvania pentru Bursele din Arad și Timișoara. Apare astfel din nou necesitatea unei legi care să răspundă nevoilor economice ale României. O nouă lege este promovată de profesorul Virgil Madgearu, ministru al Industriei și Comerțului și este ratificată prin Decret Regal pe 13 august 1929. 

 

 

Tabel

 

Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi (mil. dolari)

 

Export 391

Import 748

Sold -357

Grad de acoperire 52,3%

Sursa: Calcule făcute de INS pe baza datelor din Anuarul Statistic al României, ediţia 1939 

 

Tabel

Principalele ţări partenere la export (pondere %)

Ţară 1919 1920

Cehoslovacia 21,3 4,1

Ungaria 11,2 1,5

Franţa 10,2 4

Anglia 0 6,5

Germania 0 1,2

Sursa: Calcule făcute de INS pe baza datelor din Anuarul Statistic al României, ediţia 1939


 

Tabel

Principalele ţări partenere la import (pondere %)

 

Ţară 1919 1920

Italia 19,9 24,6

SUA 14,8 5,6

Anglia 14,1 20

Franţa 11,6 13,9

Grecia 0,9 3,6

Germania 0,1 1,9

Sursa: Calcule făcute de INS pe baza datelor din Anuarul Statistic al României, ediţia 1939

 

O poză cu păduri şi cu explicaţia:

La nivelul anului 1920, repartizarea pe proprietari a pădurilor arăta astfel: 

- cea mai mare pondere a pădurilor aflate în proprietatea privată se regăsea în Basarabia; 

- cea mai mare pondere a pădurilor aflate în proprietatea stabilimentelor publice se afla în Bucovina; 

- cea mai mare pondere a pădurilor aflate în proprietatea comunelor şi judeţelor era în Transilvania; 

- cea mai mare pondere a pădurilor aflate în proprietatea statului se regăsea în Vechiului Regat.


 

Anii 1920/1921 în statistici

- Serviciul Maritim Român avea 14 vapoare cu un tonaj total de 37.429 tone brut;

- Pe calea ferată au fost transportate 13,63 milioane de pasageri;

- Lungimea liniilor de telegraf era de 20.090 km, după ce în 1916 aceasta era de numai 13.891 km;

- Numărul telegramelor interne transmise a fost de 5,28 milioane, aproape dublu faţă de perioada 1914/1915;

- Numărul convorbirilor telefonice urbane a fost de 20,83 milioane, în scădere cu circa 4 milioane de convorbiri faţă de perioada de dinaintea intrării României în război, iar cel al convorbirilor interurbane, de 435.389.


 

Tabel

 

Indicatorii economici pentru principalele ramuri industriale în 1919

 

Industria Nr. întreprinderilor Capital investit (mii lei) Valoarea producţiei (mii lei)

Alimentară 977 1.042.628 4.416.580

Chimică 187 247.338 1.217.917

Ceramică 216 2.837.299 343.061

Total 2747 2.837.299. 111.711.796

 

Creşterea economică, susţinută de materii prime

 

Evoluţiile în industrie după Marea Unire indică o amplificare a producţiei, atât în domeniul extracţiei, cât şi al prelucrării. Asta arată că în anii următori Marii Uniri industria se dezvoltă şi are nevoie de cantităţi din ce în ce mai mari de materii prime. De exemplu, în 1920 România extrăgea 1,1 milioane tone de petrol, iar în 1924 cantitatea ajunsese la 1,8 milioane de tone. Creşteri substanţiale ale producţiei au înregistrat în această perioadă industria cărbunelui, unde producţia a urcat de la 1,5 tone la 2,7 tone, cea a fierului, unde de la 73,88 de tone am ajuns la 102,53 tone, iar cea de gaze naturale de la 3,6 milioane metri cubi la 4,6. O creştere spectaculoasă înregistra şi producţia de cupru, care a crescut de la 46 de tone, la 4.365 de tone în numai patru ani.


 

Citeşte mai multe despre:   România acum 100 de ani

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Năsui: România va fi pe harta lumii în ceea ce privește producția de baterii

Năsui: România va fi pe harta lumii în ceea ce privește producția de baterii
România va fi pe harta lumii în ceea ce privește producția de baterii, iar resursele de grafit ale țării vor fi exploatate prin Salrom, anunță ministrul Economiei, Claudiu Năsui. „România va fi pe harta...

7 bănci din România vor să implementeze sistemul de plăți instant Transfond

7 bănci din România vor să implementeze sistemul de plăți instant Transfond
Șapte bănci din România vor să participe la sistemul de plăți instant Transfond, potrivit directorului Transfond, Ionel Dumitru.  "Pentru plăţi instant există un interes la un număr de bănci....

Pandemia a crescut interesul românilor pentru asigurările de sănătate, de locuințe și de viață

Pandemia a crescut interesul românilor pentru asigurările de sănătate, de locuințe și de viață
Pandemia generată de COVID-19 a produs modificări în percepția românilor asupra riscurilor și, drept consecință, a crescut interesul pentru protecția prin asigurare. În acest sens, cea mai mare creștere a...

Efectele pandemiei de COVID-19. Românii sunt tot mai interesați de asigurările de sănătate, viață și locuințe

Efectele pandemiei de COVID-19. Românii sunt tot mai interesați de asigurările de sănătate, viață și locuințe
Circa 42% dintre români au declarat că le-a crescut interesul pentru asigurările de sănătate datorită pandemiei de COVID-19. Totodată, aceștia și-au îndreptat atenția și către asigurările de viață...

Tehnologiile touchless în spațiile de birouri, o necesitate a prezentului și a viitorului

Tehnologiile touchless în spațiile de birouri, o necesitate a prezentului și a viitorului
Viitorul post pandemie implică un efort susținut de a implementa în continuare cele mai potrivite măsuri care protejează colectivul la locul de muncă. Fie că este vorba de cele sanitare sau operaționale, un...

Ghid complet pentru strategiile de bidding Google Ads

Ghid complet pentru strategiile de bidding Google Ads
Instrumentul Google Ads s-a dovedit a fi, de-a lungul anilor, o soluție remarcabilă și eficientă, care oferă agenților de publicitate oportunitatea de a licita pentru anumite cuvinte cheie relevante în campanii de...

Specialiștii fac analiza tendintelor din domeniul alimentar

Specialiștii fac analiza tendintelor din domeniul alimentar
Noi ce vom mânca în viitor? Este întrebarea care preocupă societatea actuală.  Resursele limitate, poluarea, creșterea populatiei si incidența bolilor metabolice au adus în analiză transformarea sistemului...

Soldul creditului neguvernamental a crescut cu 0,9% în mai 2021

Soldul creditului neguvernamental a crescut cu 0,9% în mai 2021
Soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a crescut în mai 2021 cu 0,9% în luna mai 2021, comparativ cu luna aprilie 2021, respectiv 0,4% în termeni reali, ajungând la 296,269...

Mugur Isărescu spune că BNR nu vrea să stimuleze excesiv creditarea

Mugur Isărescu spune că BNR nu vrea să stimuleze excesiv creditarea
Banca Naţională a României (BNR) nu vrea să să stimuleze excesiv împrumuturile pentru că acest lucru ar duce la creșterea alarmantă a creditelor neperformante și la pierderea încrederii între clienți...

BNR: Creditul guvernamental a crescut în luna mai 2021 cu 1,7 la sută faţă de luna aprilie 2021

BNR: Creditul guvernamental a crescut în luna mai 2021 cu 1,7 la sută faţă de luna aprilie 2021
Creditul guvernamental a crescut în luna mai 2021 cu 1,7 la sută faţă de luna aprilie 2021, până la 160,879 miliarde lei. În raport cu luna mai 2020, acesta a crescut cu 18,1 la sută (13,9 la sută în termeni re...

Circa 27.000 de persoane s-au înscris în programul Rabla Classic

Circa 27.000 de persoane s-au înscris în programul Rabla Classic
Aproximativ 27.000 de persoane fizice s-au înscris în Programul Rabla Clasic 2021. La Rabla Plus sunt peste 4.550 de solicitanţi, transmite Administraţia Fondului pentru Mediu...

Amenzi de cinci ori mai mari pentru poluatorii industriali 

Amenzi de cinci ori mai mari pentru poluatorii industriali 
Galerie Foto Aflat în pericol să se trezească că o nouă procedură de infringement pe tema calității aerului, Guvernul Cîțu reacționează și pregătește majorarea substanțială a amenzilor care vor fi aplicate...

Valoarea unui Bitcoin scade sub pragul psihologic de 30.000 de dolari pentru prima dată în acest an

Valoarea unui Bitcoin scade sub pragul psihologic de 30.000 de dolari pentru prima dată în acest an
Scăderile înregistrate de Bitcoin au continuat şi marţi, în contextul în care cea mai valoroasă criptomonedă la nivel mondial a atins cel mai slab nivel din ianuarie. Moneda a suferit un declin de 9,25% în...

Angajați fericiți, afacere de succes: cum să crești gradul de satisfacție a echipei de lucru

Angajați fericiți, afacere de succes: cum să crești gradul de satisfacție a echipei de lucru
Oricât de bun ar fi produsul tău și indiferent cât de strălucită ar fi o idee, dacă nu există oameni interesați care să cumpere ceea ce vinzi ori să investească în proiectul tău, afacerea va eșua....

(P) WinMasters Casino - Prezentarea portofoliului și furnizorii care îl “alimentează”

(P) WinMasters Casino - Prezentarea portofoliului și furnizorii care îl “alimentează”
WinMasters este unul dintre cei mai cunoscuți operatori de jocuri de noroc din România. De-a lungul anilor de activitate, compania a acumulat foarte multă experiență, care se resimte în calitatea serviciilor, dar...
Serviciul de email marketing furnizat de