x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

România acum 100 de ani. PIB/locuitor scăzuse la 761 dolari, similar cu cel din 1879 

0
Autor: Adrian Stoica 01 Dec 2020 - 08:40
România acum 100 de ani. PIB/locuitor scăzuse la 761 dolari, similar cu cel din 1879 
Vezi galeria foto


Anul 1918, anul Marii Uniri, transformă România într-un jucător pe scena economică mondială cu un potenţial economic mult mai mare datorită noilor teritorii pe care le redobândea după încheierea Primului Război Mondial. La sfârşitul marii conflagraţii, ţara era însă într-o situaţie economică deloc de invidiat. Industria era distrusă în proporţie de 60%, iar căile ferate, în proporţie de 30%. Producţia agricolă era la pământ, astfel că dintr-un mare producător şi exportator de cereale, importurile de grâu, porumb, secară orz etc. ajunseseră să reprezinte 48% din totalul importurilor. Per total, economia ţării se întorsese la nivelul anilor 1910. Pe de altă parte, pagubele suferite în timpul celor doi ani în care ţara s-a aflat în război au fost acoperite doar în mică parte în urma Conferinţei de Pace de la Paris. În timp ce România calculase pagube de război în valoare de 72 de miliarde de lei aur, sumă ce depăşea PIB-ul ţării din 1920, ei i s-au recunoscut numai 31 miliarde de lei şi i s-au acordat drept despăgubire doar 3,1 miliarde de lei.


La sfârșitul Primului Război Mondial, Transilvania, Bucovina şi Basarabia se uneau cu Regatul Unit, iar suprafaţa şi populaţia ţării se dublau. Suprafaţa Regatului României era de circa 135.000 kilometri pătraţi,  pentru ca noul stat să ajungă la o suprafaţă de 295.641 kmp. În 1920 România avea 15,54 milioane de locuitori şi o populaţie activă de 9 milioane de persoane, un număr apropiat celui înregistrat acum de ţara noastră, dar la o populaţie de circa 19,41 de milioane de locuitori care trăieşte în graniţele unei ţări cu o suprafaţă de numai 238.397 km pătraţi. 

 

România Mare, îngropată în datorii

 

Într-o lucrare publicată în 2017 sub titlul „Cum s-a făcut România Mare? Şocul 1918”, de analistul Petrişor Peiu, se arăta că prospera Românie din 1913, cu excedente comerciale uriaşe şi fără datorii, devenise dependentă de importuri şi un datornic cronic după Unire:

- Datoria externă a României, ca ţară succesoare, a fost compusă din: 64,4 milioane USD, 2.227,8 milioane franci elveţieni, 72 milioane franci aur, 1,8 milioane florin olandezi;

- Datoria publică externă pentru plata ajutorului în muniţie şi material de război primit de la aliaţi era: 26 milioane lire sterline către Anglia; 47,7 milioane USD către SUA; 185 milioane lire către Italia; 1.400 milioane franci aur către Franţa.

- La prezentarea în Parlamentul țării a Legii bugetului pentru anul 1921, ministrul de Finanţe, Nicolae Titulescu, informa parlamentarii că „datoria externă era de 27 miliarde de lei, adică peste 5 miliarde USD (la paritatea oficială de 5,18 lei/USD).

 

Reforma agrară, cea mai amplă din lume

La sfârşitul războiul, România era o ţară eminamente agrară. În urma Unirii, suprafața agricolă a crescut  de la 6,5 milioane de hectare la aproximativ 14,5 milioane, iar fondul forestier a crescut de la 2,6 milioane de hectare la 7,4  milioane. După cum promisese în timpul războiul, Regele Ferdinand pune în aplicare, în 1921, reforma agrară. S-au expropriat aproximativ 6 milioane de hectare (65% din total), iar 1,5 milioane de familii au primit 3,5 milioane de hectare de teren arabil și 2,5 milioane hectare de pășuni. În urma acelei reforme agrare, cea mai amplă din lume până la acea dată, au fost împroprietăriţi circa 1,4 milioane de ţărani, prioritate având: veteranii, văduvele de război, ţăranii cu o suprafaţă mai mică de 5 ha şi cei lipsiţi de pământuri. Reforma agrară din 1921 a impulsionat dezvoltarea viitoare a noului stat, grăbind industrializarea sa. 

 

Rețeaua feroviară a României a crescut cu peste 250% după Unire, de la 4.200 km la 11.000 km.

 

PIB-ul ţării creştea cu 50%

Potrivit datele publicate în lucrarea „Produsul Intern Brut al României 1862-2000. Serii statistice seculare și argumente metodologice”, elaborată de Victor Axenciuc, crearea României Mari a adus în 1920 o creștere a PIB cu circa 50%, până la aproape 12 miliarde dolari (la valoarea dolarului din anul 2000), dar și o diminuare de circa 25% a PIB pe locuitor (cauzată și de distrugerile din timpul războiului), până la 761 dolari/locuitor. O valoarea comparabilă cu cea din anul 1879, când PIB/locuitor a fost de 754 dolari/locuitor. Revenirea peste pragul de 1.000 dolari pe locuitor s-a făcut lent, el fiind atins abia în anul 1926.

 

Evoluția PIB, exprimată în dolari SUA la valoarea din anul 2000 și la paritatea puterilor de cumpărare standard (ajustat cu nivelul prețurilor)

Anul PIB (mld. dolari) PIB/locuitor (dolari)

1862 2,26 563

1900 6,08 1007

1914 8,19 1054

1920 11,82 761

- 1862 este anul formal al Unirii Principatelor Ţara Românească cu Moldova, odată cu instituirea unui Parlament comun

- 1914 este anul izbucnirii primei conflagraţii mondiale

Sursa: „Produsul Intern Brut al României 1862-2000. Serii statistice seculare și argumente metodologice”.

Ponderea sectoarelor economice

În 1920, cea mai mare parte a populaţiei trăia în zona rurală, aici regăsindu-se 77,8% din cei 15,54 de milioane de locuitori ai ţării. Agricultura era principalul sectorul economic al ţării, el contribuind cu 53% la formarea Produsului Intern Brut. La mare distanţă era urmat de sectorul industrial, care furniza 35% din producţia de bunuri, şi de sectorul construcţiilor, cu doar 12%.

Cifra

69 de hectare reveneau la 1.000 de locuitori în 1920

 

Tabel

Valoare adăugată brută/locuitor în sectoarele economice în perioada 1920-1924 (lei la valoare din 1913)

Agricultură, silvicultura 130

Industrie 57

Construcţii 21

Servicii 119

Sursa: „Produsul Intern Brut al României 1862-2000. Serii statistice seculare și argumente metodologice”.

Inflaţie galopantă şi unificarea monetară

 

La începutul anului 1914, leul românesc era o monedă puternică. De exemplu, francul francez şi cel elveţian echivalau cu un leu. Odată cu intrarea în război, moneda naţională se devalorizează rapid. Până în 1920 circulaţia monetară a crescut de peste nouă ori, de la 500 milioane de lei, valoarea emisiunii monetare a Băncii Naţionale în 1914, la 4,6 miliarde lei, potrivit datelor din lucrarea „Sistemul bănesc al leului şi precursorii lui”, de Costin Kiritescu. În 1919, preţurile crescuseră de aproape nouă ori faţă de 1914 şi de aproape 19 ori în 1922. Pe de altă parte, după război, în România se aflau în circulaţie mai multe tipuri monede. În Banat, Transilvania și Bucovina circulau coroanele, în Basarabia, rublele, în timp ce în Vechiul Regat, pe lângă leu, se afla în circulaţie şi leul BGR, o monedă introdusă de administraţia germană de ocupaţie, dar care nu avea acoperire. Pusă în faţa acestei situaţii, noua conducere a ţării îşi asumă unificarea monetară, lucru care se realizează în cursul anului 1920. Următorul pas a fost pregătirea stabilizării leului, operațiune care a început în 1926 şi s-a încheiat în 1929, dar efectele ei au fost limitate, pentru că începea Marea Criză Economică. 

 

Războiul suspendă tranzacțiile bursiere

Dincolo de istoria politică și socială, România are și o istorie bogată în ceea ce privește piețele financiare. Primele inițiative de înființare a unei piețe bursiere de mărfuri și de valori au avut loc la mijlocul secolului al XIX-lea, așa cum este Codicele de Comerț al Țării Românești din 1 ianuarie 1840, realizat după modelul dat de Codul Comercial francez din 1807 și având la bază unele prevederi ale Regulamentului Organic. În 1914, izbucnirea violentă a războiului generează închiderea Bursei pe 18 iulie, acesta rămânând închisă pe toată durata Primului Război Mondial. La acea perioadă erau tranzacționate acțiunile emise de 63 de societăți și 58 de tipuri de rente și obligațiuni de stat (efecte cu dobândă fixă).

Distrugerea sondelor de petrol din timpul războiului a făcut ca valorile mobiliare să se deprecieze masiv. Repararea sondelor de către germani a condus însă la cotarea acțiunilor industriei petroliere române la Bursă, determinând creșterea ulterioară a cotațiilor. Între 1917 și 1918, tranzacțiile bursiere s-au realizat în „târgul bursier” de la cafeneaua Schreiber și pe strada Lipscani. Bursa Oficială de Efecte, Acțiuni și Schimb se redeschide în octombrie 1918, activitatea sa crescând mereu, iar localul Bursei devenind neîncăpător. În perioada 1919 - 1925, bursele de comerț din România erau guvernate de trei tipuri de reglementări legale. Legea din Vechiul Regat din 1904, extinsă și în Basarabia în 1919, se completa cu legislația austriacă aplicabilă Bursei de la Cernăuți, din Bucovina, dar și cu legislația maghiară din Banat și Transilvania pentru Bursele din Arad și Timișoara. Apare astfel din nou necesitatea unei legi care să răspundă nevoilor economice ale României. O nouă lege este promovată de profesorul Virgil Madgearu, ministru al Industriei și Comerțului și este ratificată prin Decret Regal pe 13 august 1929. 

 

 

Tabel

 

Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi (mil. dolari)

 

Export 391

Import 748

Sold -357

Grad de acoperire 52,3%

Sursa: Calcule făcute de INS pe baza datelor din Anuarul Statistic al României, ediţia 1939 

 

Tabel

Principalele ţări partenere la export (pondere %)

Ţară 1919 1920

Cehoslovacia 21,3 4,1

Ungaria 11,2 1,5

Franţa 10,2 4

Anglia 0 6,5

Germania 0 1,2

Sursa: Calcule făcute de INS pe baza datelor din Anuarul Statistic al României, ediţia 1939


 

Tabel

Principalele ţări partenere la import (pondere %)

 

Ţară 1919 1920

Italia 19,9 24,6

SUA 14,8 5,6

Anglia 14,1 20

Franţa 11,6 13,9

Grecia 0,9 3,6

Germania 0,1 1,9

Sursa: Calcule făcute de INS pe baza datelor din Anuarul Statistic al României, ediţia 1939

 

O poză cu păduri şi cu explicaţia:

La nivelul anului 1920, repartizarea pe proprietari a pădurilor arăta astfel: 

- cea mai mare pondere a pădurilor aflate în proprietatea privată se regăsea în Basarabia; 

- cea mai mare pondere a pădurilor aflate în proprietatea stabilimentelor publice se afla în Bucovina; 

- cea mai mare pondere a pădurilor aflate în proprietatea comunelor şi judeţelor era în Transilvania; 

- cea mai mare pondere a pădurilor aflate în proprietatea statului se regăsea în Vechiului Regat.


 

Anii 1920/1921 în statistici

- Serviciul Maritim Român avea 14 vapoare cu un tonaj total de 37.429 tone brut;

- Pe calea ferată au fost transportate 13,63 milioane de pasageri;

- Lungimea liniilor de telegraf era de 20.090 km, după ce în 1916 aceasta era de numai 13.891 km;

- Numărul telegramelor interne transmise a fost de 5,28 milioane, aproape dublu faţă de perioada 1914/1915;

- Numărul convorbirilor telefonice urbane a fost de 20,83 milioane, în scădere cu circa 4 milioane de convorbiri faţă de perioada de dinaintea intrării României în război, iar cel al convorbirilor interurbane, de 435.389.


 

Tabel

 

Indicatorii economici pentru principalele ramuri industriale în 1919

 

Industria Nr. întreprinderilor Capital investit (mii lei) Valoarea producţiei (mii lei)

Alimentară 977 1.042.628 4.416.580

Chimică 187 247.338 1.217.917

Ceramică 216 2.837.299 343.061

Total 2747 2.837.299. 111.711.796

 

Creşterea economică, susţinută de materii prime

 

Evoluţiile în industrie după Marea Unire indică o amplificare a producţiei, atât în domeniul extracţiei, cât şi al prelucrării. Asta arată că în anii următori Marii Uniri industria se dezvoltă şi are nevoie de cantităţi din ce în ce mai mari de materii prime. De exemplu, în 1920 România extrăgea 1,1 milioane tone de petrol, iar în 1924 cantitatea ajunsese la 1,8 milioane de tone. Creşteri substanţiale ale producţiei au înregistrat în această perioadă industria cărbunelui, unde producţia a urcat de la 1,5 tone la 2,7 tone, cea a fierului, unde de la 73,88 de tone am ajuns la 102,53 tone, iar cea de gaze naturale de la 3,6 milioane metri cubi la 4,6. O creştere spectaculoasă înregistra şi producţia de cupru, care a crescut de la 46 de tone, la 4.365 de tone în numai patru ani.


 

Citeşte mai multe despre:   România acum 100 de ani

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Mișcare importantă pe piața financiară. BNR a redus dobânda cheie la 1,25% pe an

Mișcare importantă pe piața financiară. BNR a redus dobânda cheie la 1,25% pe an
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis vineri reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25% pe an, de la 1,50% pe an, începând cu data de 18 ianuarie 2021. De...

4 pași pe care trebuie să îi parcurgi înainte de a închiria un autocar sau microbuz

4 pași pe care trebuie să îi parcurgi înainte de a închiria un autocar sau microbuz
Dorești să închiriezi un microbuz sau un autocar? Ai în față un eveniment interesant. Și tu, ca persoană modernă practică, încerci să faci șederea unui număr mare de invitați la sărbătoare...

Economia mondială se va redresa greu din cauza celui de-al doilea val al pandemiei

Economia mondială se va redresa greu din cauza celui de-al doilea val al pandemiei
Criza economică generată de pandemie a dus la pierderi de venituri și creșterea sărăciei, ceea ce va afecta revenirea financiară, potrivit Raportului de tendinţe şi riscuri pe pieţele financiare al...

Ce produse s-au scumpit cel mai mult în decembrie 2020

Ce produse s-au scumpit cel mai mult în decembrie 2020
Cele mai mari scumpiri au fost la cartofi, carburanți şi serviciile de transport aerian, în luna decembrie 2020, faţă de perioada precedentă. În schimb, au scăzut prețurile la energia termică,...

Cum pot folosi companiile banii obținuți din granturi

Cum pot folosi companiile banii obținuți din granturi
Beneficiarii de granturi pot folosi sumele de bani pentru acoperirea mai multor cheltuieli. Astfel, pot fi achitate impozite și taxe către bugetul de stat, inclusiv contribuțiile salariale, precum CAS și...

Ce produse și servicii s-au scumpit cel mai mult în luna decembrie 2020

Ce produse și servicii s-au scumpit cel mai mult în luna decembrie 2020
Cartofii, combustibilii și serviciile de transport aerian s-au scumpit cel mai mult în luna decembrie, față de luna noiembrie, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Pe de altă parte, sc

(P) Cum poți economisi bani folosind reduceri, vouchere și cupoane online

(P) Cum poți economisi bani folosind reduceri, vouchere și cupoane online
Criza sanitară și economică generată de pandemie a dus inițial la închiderea tuturor spațiilor comerciale considerate neesențiale și ulterior la recomandarea de a evita spațiile aglomerate, precum...

Inflația s-a situat la 2,1% în decembrie 2020. ALimentele s-au scumpit cu 3,24%

Inflația s-a situat la 2,1% în decembrie 2020. ALimentele s-au scumpit cu 3,24%
Inflația a fost de 2,1% pe an în luna decembrie 2020, dar mâncarea s-a scumpit cu 3,24%, serviciile cu 2,69%, iar produsele nealimentare cu 1,01%, transmite Institutul Naţional de...

(P) Principalele tipuri de furtunuri industriale și stocul generos de la Tehnovest

(P) Principalele tipuri de furtunuri industriale și stocul generos de la Tehnovest
Un furtun de tip industrial este mai mult decât un furtun tipic. Astfel de furtunuri reprezintă inima unei operațiuni, funcționând ca niște căi de comunicare în mai mult domenii majore din ziua de astăzi....

Principalele motive pentru care să apelezi la un detectiv privat

Principalele motive pentru care să apelezi la un detectiv privat
Apelarea la un detectiv particular poate părea un lucru extraordinar pentru mulți dintre noi. Un termen pe care până nu demult l-am auzit folosit doar în filmele americane de acțiune devine astăzi din ce în ce ma...

Tendința de a trata toți angajații la fel

Tendința de a trata toți angajații la fel
Galerie Foto Noua viziune din domeniul Resurselor Umane redefinește „talentele”, dar și performanța, meritele și leadershipul. În ultimele decenii s-a vorbit foarte mult despre sistemul de „gestionare a talentelor”, pe...

Furnizorii, obligaţi să prezinte clientului cea mai bună ofertă

Furnizorii, obligaţi să prezinte clientului cea mai bună ofertă
Legea energiei se va modifica în această săptămână, iar furnizorii mari vor trimite cele mai bune oferte concurențiale clienților, a declarat ministrul Energiei, Virgil Popescu (foto), la un post TV, în...

Germania se decarbonizează de 30 de ori mai rapid decât România

Germania se decarbonizează de 30 de ori mai rapid decât România
Sistemul energetic românesc este unul dintre cele mai poluante, în condiţiile în care la nivelul Uniunii Europene acesta se decarbonizează rapid. Dacă în Germania, ţara cea mai industrializată din UE, emisiile...
Serviciul de email marketing furnizat de