PLAN EUROPEAN DE SALVARE/"Infrastructura verde" scoate fum de la criză

Investiţiile în economie pe care statele europene trebuie să le facă pentru a combate efectele crizei economice mondiale trebuie să se concentreze pe "infrastructura verde".

Jose Manuel Durao Barroso, preşedintele Comisiei Europene, vrea ca banii care vor fi pompaţi în economii din planul de 200 de miliarde de euro să fie direcţionaţi către atingerea ţintelor climatice şi în acelaşi timp vor crea locurile de muncă necesare pentru a trece criza economică.
"Este aproape un an de la stabilirea ţintelor 20/20/20 (ţintele de mediu, utilizare a energiilor regenerabile şi a eficienţei energetice – n.r.). În acest timp a sosit criza economică iar industria şi energia au arătat că sunt afectate. Dar, ca să aratăm că suntem serioşi, trebuie să continuăm", a declarat Barroso în cadrul unei dezbateri desfăşurată la Parlamentul European miercuri, 5 decembrie.

COORDONARE LA INVESTIŢII VERZI
Comisia Europeană a impus în pachetul de luptă împotriva schimbărilor climatice ca în anul 2020 UE să aibă 20% din consumul de energie provenit din surse regenerabile, consumul energetic să scadă cu 20% iar emisiile de gaze cu efect de seră să scadă cu 20% faţă de anul 1990. "Anumite state refuză ideea coordonării în privinţa Tratatului Lisabona, în momente recente anumiţi politicieni erau refractari chiar şi la un plan european împotriva crizei. Dacă nici acum, când ne confruntăm cu criza economică, când ne vom coordona? Este un test pentru Europa. Cheltuirea de dragul cheltuirii de bani nu este bună, ne trebuie cheltuire inteligentă, pentru investiţii care să asigure un mediu curat, pentru noi tehnologii" a completat Barroso de la tribuna Parlamentului European.
Margot Wallström, vicepreşedinte al Comisiei Europene şi Comisar pentru Relaţii Instituţionale şi Strategia de Comunicare, a precizat şi ea că "nu putem să ne îndatorăm acum şi să lăsăm problemele să fie rezolvate de generaţiile viitoare, atât în privinţa mediului, gunoaielor, gazelor naturale, problemelor sociale, economice".

"LOCURI DE MUNCĂ INTELIGENTE"
Joaquin Almunia, comisar european pentru Economie şi Afaceri Monetare a spus şi el că trebuie create "locuri de muncă inteligente", iar acţiunile să fie coordonate. "Trebuie realizată o legătură între investiţiile ce trebuie făcute pe termen scurt, pentru a combate şomajul şi cele pe termen lung referitoare la pachetul climatic şi cel energetic", a spus Almunia. El a mai spus că nu toate ţările îşi permit să facă investiţii masive în infrastructură şi că nu ar fi normal ca state precum Ungaria şi Letonia, (care au fost nevoite să ia de la instituţiile financiare internaţionale 25 de miliarde de euro, respectiv 3 miliarde de euro pentru a evita falimente naţionale), să contribuie cu bani pentru planul de salvare.

Programul Comisiei Europene de combatere a crizei constă în investiţii de 200 de miliarde de euro, din care 30 de miliarde de euro provin de la Banca Europeană de Investiţii (BEI). Restul de 170 de miliarde de euro trebuie să vină din planurile de stimulare a economiilor deja anunţate de fiecare stat membru. Mai exact, Comisia vrea ca investiţiile masive anunţate de statele membre să fie în mod special direcţionate către ecologizări, clădiri eficiente energetic, termocentrale cu emisii mici, automobile mai puţin poluante, noi surse de energie. Mărul discordiei îl constituie faptul că aplicând planul, statele membre vor fi obligate să direcţioneze banii numai către anumite investiţii şi nu către orice sector ar vrea.
Miniştrii de Finanţe ai statelor membre UE au convenit marţi majorarea capitalului BEI cu 67 de miliarde de euro pentru a satisface necesarul de finanţare suplimentar din spaţiul UE.

Bogaţii vor mediu curat pe spinarea săracilor

Europarlamentarii polonezi au criticat statele bogate ale UE că doresc reducerea emisiilor de gaze cu efecte de seră pe cheltuiala statelor din centrul şi estul Europei. România, împreună cu Polonia, Grecia, Ungaria, Slovacia şi Bulgaria se opune pachetului privind mediul şi a semnat împreună cu acestea o declaraţie prin care precizează că pachetul de măsuri climatice, în forma actuală va creşte dependenţa de gazele ruseşti. Aceste state au constituit şi o minoritate de blocaj, împreună cu Grecia. Europarlamentarul Konrad Szymanski a declarat că nu există consens pentru pachetul de măsuri de protecţie deoarece în statele central-europene se vor scumpi energia, oţelul, betonul sau sticla. "Franţa vrea să arunce în spatele Poloniei şi a termocentralelor sale misiunea reducerii emisiilor în condiţiile în care faţă de 1990 Polonia şi-a redus emisiile, iar Franţa le-a crescut", a continuat tirada şi Mirosşaw Mariusz Piotrowski.


"Trebuie realizată o legătură între investiţiile ce trebuie făcute pe termen scurt, pentru a combate şomajul, şi cele pe termen lung, referitoare la pachetul climatic şi cel energetic"
Joaquin Almunia, comisar european pentru Economie şi Afaceri Monetare