Populatia fuge de credite

Valoarea creditelor de consum contractate de populatie a scazut dramatic in primele trei luni ale anului dupa ce au intrat in vigoare normele de creditare a populatiei emise de BNR.

Luna februarie a fost dezastruoasa din cauza impactului psihologic al normelor BNR atat din prisma magazinelor care au ramas cu stocuri cat si a bancilor comerciale, a declarat Rasvan Radu, vicepresedintele Raiffeisen Bank, in cadrul unui seminar privind creditarea organizat de FinMedia. Chiar daca bancile au venit cu oferte de genul credite cu dobanda zero si lungirea cu pana la cinci ani a perioadei de rambursare, acestea nu au avut efectul exploziv pe care l-a avut in 2003 eliminarea girantului.

Un alt motiv pentru reducerea creditelor de consum este atingerea plafonului de solvabilitate a clientilor bancilor. „S-a redus nevoia de bunuri de consum si posibilitatea de a fi solvabili a clientilor, caci majoritatea celor care si-au permis sa contracteze un imprumut l-au luat deja. In aceste conditii, estimez ca anul acesta nivelul de creditare va creste cu numai 30-40%, insa trebuie sa tinem cont si de baza ridicata de la care s-a pornit", a spus Cornel Cojocaru, directorul de comunicare al Bancii Comerciale Romane.

Consumul atrage crestere economica

Bancherii sustin ca dupa 30 de ani in care exporturile au reprezentat motorul cresterii economice, a venit randul consumului intern sa preia stafeta. „Puterea de cumparare este scazuta iar creditarea reprezinta premisa pentru cresterea consumului intern", considera Dan Pascariu, presedintele HVB Bank. El spune insa ca pericolul cresterii deficitului comercial prin explozia importurilor va exista atata vreme cat cererea interna nu va fi constanta. „Atat timp cat in Romania nu a existat un consum intern solid, o cerere mai mare constanta, nu ne putem astepta ca investitorii, romani sau straini, sa-si dezvolte capacitatile de productie", a afirmat Pascariu.

Dobanzile se reduc o data cu deficitul

Bancherii spun ca volumul creditarii va creste o data cu reducerea dobanzilor. Acestea mentin insa un nivel ridicat al dobanzilor deoarece la randul sau BNR ofera dobanzi mari la sumele atrase de pe piata interbancara. Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a explicat ca dobanzile practicate de BNR la lei se vor reduce numai daca importurile si deficitul comercial se mentin in limitele prognozate. „Daca cifrele pe aprilie arata o deteriorare a deficitului de cont curent, vom amana decizia de scadere a dobanzilor, pentru ca nu vrem sa contribuim prin reducerea ratelor la credite la stimularea cererii agregate", a explicat Isarescu. El a precizat ca Executivul si BNR nu au posibilitatea sa intervina in productie decat cu stimulente care au efecte in timp. Pana cand productia nu va depasi consumul, trebuie sa tinem cererea agregata in anumite limite.

Cresterea importurilor duce la inflatie

Potrivit guvernatorului BNR, autoritatile sunt ingrijorate in primul rand de cresterea exploziva a importurilor si mai putin de dimensiunea deficitului de cont curent. Isarescu a aratat ca importurile sunt expresia mascata a unui puseu inflationist, care se duce in deficitul extern, in conditiile unui curs de schimb relativ stabil. „Poate Romania sa tina cererea agregata sub control, fara zgomot si fara influente inflationiste? Asta este provocarea anului 2004", a spus oficialul BNR, adaugand ca exista o monitorizare la nivel international in privinta modului in care Romania va rezolva aceasta problema.

Inflatie de 9%

In proportie de 70% batalia cu inflatia a fost castigata, a anuntat ieri Mugur Isarescu. „Ne vom bate cu toate armele pentru ca tinta de inflatie de 9% sa fie atinsa", a mai spus Isarescu. El spera intr-o revenire in jos a preturilor internationale la petrol, al caror efect ar putea fi contrabalansat de o productie mai buna in agricultura. Totusi, Isarescu avertizeaza ca, daca situatia din plan international nu va intra pe scenariul gandit de BNR, „s-ar putea apasa si pe alte pedale de frana". Oficialul bancii centrale a exclus, insa, o noua majorare a dobanzilor. Daniel Daianu, fost ministru al Finantelor, a atras atentia ca deficitul bugetar, principalul instrument prin care Guvernul poate actiona asupra importurilor, a fost deja ajustat. El a adaugat ca, intr-un an electoral, autoritatile nu-si pot permite o reducere a deficitului bugetar spre 1% din PIB. Conform intelegerilor cu expertii FMI, deficitul bugetar a fost stabilit la un nivel de 2,1% din PIB.