Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Prețul energiei electrice a devenit un indicator critic pentru sănătatea economică a României, influențând direct costurile de producție, nivelul de trai, competitivitatea industriei și capacitatea țării de a atrage investiții.
În ultimele luni, România s-a remarcat printr-o creștere accelerată a prețului energiei electrice, evoluție care alimentează inflația, reduce puterea de cumpărare și determină tot mai multe companii să ia în calcul relocarea. Impactul social devine și el tot mai vizibil, în special în rândul consumatorilor vulnerabili.
România – locul 1 în Europa la prețul energiei raportat la puterea de cumpărare
Potrivit datelor privind prețurile energiei electrice cu toate taxele incluse, valabile pentru consumatorii casnici în luna iulie 2025, România ocupă primul loc în Europa atunci când prețul este raportat la puterea de cumpărare. Mai mult, țara a înregistrat cea mai mare creștere a prețului energiei electrice din UE între iunie și iulie 2025, o majorare mai mult decât dublă comparativ cu următorul stat clasat.
La prețurile neajustate la puterea de cumpărare, România se situează pe locul 10 în rândul statelor europene.
Un paradox accentuat este faptul că, deși România are resurse proprii de gaze naturale, o producție consistentă de hidroenergie și un mix energic echilibrat (inclusiv nuclear și regenerabile), nivelul prețurilor rămâne foarte ridicat în raport cu veniturile populației.
În iulie 2025, România a raportat cel mai mare preț al energiei electrice raportat la puterea de cumpărare din întreaga UE, un nivel de patru ori mai mare decât cel mai redus preț european – înregistrat în Ungaria.
De ce plătesc românii cele mai mari prețuri raportate la venituri
Fenomenul este alimentat de mai mulți factori structurali:
-
Piața energetică europeană – fiind parte a pieței comune, România importă volatilitatea și nivelul ridicat al cotațiilor internaționale ale energiei și combustibililor fosili.
Taxe și tarife ridicate de transport și distribuție – acestea reprezintă aproape jumătate din factura finală, un procent mult peste media europeană.
-
Infrastructură învechită – rețele deteriorate, pierderi tehnologice și costuri mari de mentenanță care se reflectă direct în preț.
Speculații pe piața internă și volatilitate extremă – liberalizarea nepregătită a pieței, lipsa unor mecanisme eficiente de protecție și slăbiciunile instituționale au alimentat creșteri necontrolate de preț.
-
Tranziția energetică – investițiile în regenerabile, stocare și modernizarea rețelelor, deși necesare, presupun costuri inițiale semnificative, recuperate ulterior prin tarife mai mari.
Avertismentul experților: risc major pentru economie și populație
Consecințele acestei evoluții pot afecta profund competitivitatea economică a României. După cum avertizează Dumitru Chisăliță, președintele AEI:
„În lipsa scăderii prețului la energie electrică, România riscă să piardă competitivitatea economică și să accentueze inegalitățile sociale. Costurile ridicate ale energiei afectează direct industria, agricultura și serviciile, ducând la creșterea prețurilor produselor și la scăderea puterii de cumpărare a populației. Totodată, firmele românești devin tot mai puțin atractive pentru investițiile străine, fiind dezavantajate în raport cu țările unde energia este mai ieftină și mai stabilă.
Pe termen lung, prețurile mari la energie vor fi o frână în dezvoltarea economică, generează inflație și pot accentua migrația forței de muncă, deoarece oamenii caută condiții mai avantajoase în alte state. În plus, lipsa unor măsuri de protecție pentru consumatorii vulnerabili poate duce la creșterea sărăciei energetice, fenomen care afectează deja multe gospodării din mediul rural,” potrivit Dumitru Chisăliță, Președintele AEI.
Citește pe Antena3.ro
