Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Privatizarea CEC va fi amănată timp de doi ani, perioadă in care statul vrea să recăştige prestigiul băncii. Noul preşedinte, Radu Graţian Gheţea, speră să reinvie brandul CEC, ca o bancă de tradiţie, de suflet pentru romăni. In primul rănd insă una activă şi competitivă.Â
Privatizarea CEC, ingheţată doi ani
Privatizarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni (CEC) este ingheţată timp de doi ani, perioadă in care statul doreşte ca banca să-şi recăştige prestigiul şi să-şi sporească valoarea. Noul preşedinte, Radu Graţian Gheţea, are in faţă o mare provocare profesională, să reinvie brandul CEC, o bancă de prestigiu, de tradiţie, de suflet pentru romăni.
- De ce aţi schimbat mediul privat pentru funcţia de preşedinte al Casei de Economii şi Consemnaţiuni, o bancă de stat?
Citește pe Antena3.ro
Eu am inceput cariera intr-o bancă de stat, in care am lucrat atăt in perioada dinainte de 1989, căt şi după aceea. Apoi am participat timp de 13 ani in echipa care a creat Alpha Bank, o bancă privată, ce a plecat de la zero. Deci nu cred că vin chiar in necunoscut. Poate că vin in necunoscut in sensul că imi trebuie căteva zile să mă pun la punct cu situaţia reală de la CEC. Dar ce inseamnă o bancă de stat ştiu, ce inseamnă o bancă privată este o experienţă de dată recentă, aşa că decizia acţionarului de a-mi oferi această poziţie şi decizia mea de a accepta se bazează pe increderea că experienţa mea poate pune in valoare colectivul pe care l-am găsit aici, la CEC.
- Este o provocare profesională?
Da. Aş putea spune că incercarea de privatizare a CEC a fost o etapă care s-a incheiat in decembrie 2006. Nu aş spune că nu a reuşit această privatizare, ci că acţionarul, adică statul, prin Ministerul de Finanţe, a constatat că se poate face mai mult, că există mai multă valoare in această instituţie. Consider că am ca primă misiune să incerc să scot in evidenţă căt mai mult valoarea acestei instituţii, ca acţionarul să poată la un moment dat să o păstreze ca pe o bancă de tradiţie, de suflet pentru romăni sau să o poată privatiza cu acţionar străin sau pe Bursă.
- Care este cea mai bună metodă de privatizare? Această intrebare a stărnit discuţii, au fost voci din mediul de afaceri autohton care au cerut privatizarea prin subscripţie publică. Credeţi că ar fi această privatizare mai potrivită pentru CEC decăt cea printr-un investitor strategic?
In acest moment sunt trei-patru scenarii posibile. Să rămănă bancă romănească, să se dezvolte, să performeze. Există exemple de bănci de stat care merg foarte bine in Franţa, in Grecia, nu este o regulă ca statul să nu deţină o bancă sau chiar mai multe intr-o ţară. Eu cred că nimeni nu trebuie să se aştepte ca banca să se privatizeze repede, de exemplu in luna ianuarie a anului viitor. Este nevoie de timp pentru a analiza care este strategia acţionarului cu privire la o privatizare, o vănzare sau o listare la Bursă. Şi noi suntem intr-o etapă in care acţionarul va decide ce trebuie să facă, insă, indiferent de scenariu deocamdată trebuie să continuăm pe eficientizarea băncii. In Romănia, in mediul bancar este o competiţie deosebit de puternică, iar in ultimii şapte-opt ani, CEC a pierdut din cota de piaţă, deşi are o reţea impresionantă pe care nu o au alte bănci.
- Este o perioadă in care competiţia este foarte dură intre bănci. Ce şanse are o bancă de stat - chiar şi cu un management performant, aşa cum este de aşteptat că-i veţi oferi dumneavoastră? Mă refer la bani, este nevoie de mulţi bani.
Sper că voi oferi acest management performant. Desigur, e nevoie de sprijinul acţionarului, care a făcut un prim pas prin injecţia de 500 de milioane de lei. Probabil vor mai fi şi alte solicitări de majorare a capitalului. Nu mă pot pronunţa acum, vom face un business plan şi vom vedea exact momentul in care mai avem nevoie de bani.
- Deci despre privatizare nu se mai pune problema in viitor?
Nu fac decăt să repet ce au spus ministrul de Finanţe şi premierul, şi anume că in următorii doi ani nu se discută de privatizare. Acum este o etapă in care trebuie să ne ocupăm de eficientizare şi mai puţin să discutăm despre cum o să listăm la bursă CEC sau alte forme de privatizare.
- Ce cotă de piaţă puteţi avea peste doi ani, aşa cum s-a aşezat acum piaţa bancară romănească?
In legătură cu cota de piaţă sunt foarte multe lucruri de spus. In momentul in care alergi după cotă de piaţă nu poţi să faci in acelaşi timp şi profit, şi intărire in sensul creşterii prestigiului. Cotă de piaţă inseamnă investiţii şi, dacă acţionarul este dispus să susţină o campanie pentru cotă de piaţă, mergem pe cotă de piaţă, dacă vrea să rămănă la o cotă medie, dar să se intărească banca, să devină mult mai credibilă, mult mai solidă, mergem pe această variantă.
- CEC vrea să intre in competiţia dură a noilor norme de creditare?
Da, a depus deja normele care sunt in curs de creditare. CEC, chiar dacă este o bancă de stat, nu trebuie să ignore piaţa şi trebuie să dea o atenţie deosebită modului in care se mişcă piaţa pentru a nu se mai intămpla ce s-a intămplat ani la rănd, adică să rămănă in afara jocului.
- Ce credeţi că se va intămpla după ce toate băncile vor da credite după normele relaxate, căt se va umfla piaţa creditului?
Nu ştiu dacă se umflă, pentru că normele devin destul de complexe, şi acum există flexibilitate. Băncile vor incerca să facă credite pe măsura fiecărui client, deci noile norme relaxează, dar creează şi un cadru prin care unii clienţi vor avea acces mai mare, iar alţii pur şi simplu nu se vor califica. Dar pe fondul scăderii dobănzilor, al competiţiei dintre bănci, consumatorul va putea lua mai multe credite.
- Care va fi impactul pe piaţa imobiliară, vor mai creşte preţurile la locuinţe?
Eu nu cred că piaţa imobiliară va avea o creştere datorită acestei schimbări. Sunt alte resorturi care conduc aici, este vorba despre dorinţa oamenilor de a avea o casă şi de lipsa ofertei. Deşi se construieşte mult, s-a atacat foarte mult sectorul locuinţelor de lux şi de clasă superioară, mai puţin cel pentru oamenii cu venituri medii şi mici. Deşi aici este grosul.
Valoare
"Consider că am ca primă misiune să incerc să scot in evidenţă căt mai mult valoarea acestei instituţii, pentru ca acţionarul să poată la un moment dat să o păstreze ca pe o bancă de tradiţie sau să o poată privatiza"
Competiţie
"CEC, chiar dacă este o bancă de stat, nu trebuie să ignore piaţa şi trebuie să dea o atenţie deosebită modului in care aceasta se mişcă, pentru a nu se mai intămpla ce s-a intămplat ani şi ani in şir, să rămănă in afara jocului."
Radu Graţian Gheţea preşedinte CEC
Carte de vizită
Radu Graţian Gheţea este unul dintre cei mai apreciaţi şi mai cunoscuţi bancheri din Romănia. Absolvent al Facultăţii de Matematică din Universitatea Bucureşti, el şi-a inceput cariera ca analist IT in anul 1972 la Banca Romănă de Comerţ Exterior.
A promovat rapid, şi intre anii 1986 şi 1994 a fost director executiv şi membru in consiliul de administraţie al băncii. In 1994 a acceptat să facă parte din echipa care a format Alpha Bank, unde a deţinut funcţia de vicepreşedinte pănă in februarie 2007, după care a devenit preşedinte al Consiliului de Administraţie al Alpha Bank. Din anul 1997, Gheţea a fost membru in bordul de conducere al Asociaţiei Romăne a Băncilor, unde deţine funcţia de preşedinte din anul 2000.
