Productie - 40% din industria textila, in faliment

In urmatorii patru-cinci ani, circa 40% dintre societatile din industria usoara, care lucreaza in sistem lohn direct sau indirect, vor da faliment sau se vor reorienta.

Deschiderea pietei confectiilor, o data cu aderarea la Uniunea Europeana, transferarea contractelor de lohn catre tari cu costuri mai mici ale fortei de munca, lipsa tehnologiei avansate utilizate in productie, cresterile salariale asteptate dupa aderare si concurenta va duce la inchiderea unei parti importante a firmelor de confectii din Romania. "Cand costurile fortei de munca vor creste de la 100 de euro la peste 200 de euro pe luna, costurile companiei se vor tripla. Pentru companiile care lucreaza in lohn, in jur de 70-75% din costuri sunt legate de forta de munca", a declarat Dietmar Carl Stiel, director general Avanz Management Consuting SRL.

TENDINTA. In urmatorii patru-cinci ani, o treime dintre cele aproximativ 1.200 de societati care lucreaza in lohn vor da faliment, estimeaza Dietmar Carl Stiel. De aceeasi parere este si Maria Grapini, patronul producatorului de textile si confectii Pasmatex din Timisoara, care spune ca dupa aderare industria usoara (textile, confectii, incaltaminte) va suporta o restructurare substantiala si peste 40% dintre firmele existente vor disparea. "Foarte multe microintreprinderi si intreprinderi mici vor disparea (estimarea mea este de 40% din cele existente) deoarece nu au puterea financiara, sunt decapitalizate si nu pot sa-si sustina o productie proprie, dar nu au nici piata", a spus Maria Grapini.

LOHN. "Sistemul lohn a inceput sa scada, iar tendinta este tot de scadere. Estimam ca 60% din tesaturile care merg la export, din Romania, sunt realizate in cadrul companiilor lohn, iar 40% de la companiile care realizeaza produsul complet", a explicat Dietmar C. Stiel. El a mai spus ca profitul unei companii care lucreaza in lohn variaza in medie intre 7% si 15%. Romania se afla pe primul loc in topul exportatorilor de confectii catre UE din Europa de Est si a treia exportatoare din lume de confectii tesute catre UE, dupa China si Turcia. Valoarea exporturilor realizate in 2005 se ridica la 2,7 miliarde de euro. Tara noastra este primul importator de accesorii pentru tesaturi si confectii din Europa.

AFACERE. "Cifra de afaceri neta a Pasmatex SA a scazut in 2005 fata de 2004 cu 12%, urmare a influentei nefavorabile produse de evaluarea monedei nationale asupra exportatorilor in special si a industriei confectiilor in general, acestia fiind principalii nostri beneficiari. Exportul realizat pana acum in 2006, cu 42% mai mare decat in 2005, la aceeasi perioada va determina depasirea cifrei de afaceri realizata in 2005, cu aproximativ 10% estimandu-se realizarea unui profit brut dublu fata de anul precedent", spune Maria Grapini.

CONCURENTA MARFURILOR CONTRAFACUTE

Maria Grapini a declarat ca trebuie sa se actioneze pentru a evita "al doilea val" de falimente, al firmelor mijlocii si mari, care in prima faza rezista. "Exista o intrare de marfuri de circa 60% contrafacute, exista furt de proprietate intelectuala, exista preturi de dumping, evaziune la comercializare si foarte multa munca la negru. In plus, trebuie eliminate costurile indirecte si imprevizibile induse din macroeconomie, dubla taxare (plata CAS, dar si a concediilor medicale de catre angajator)", a explicat Maria Grapini.

UN SFERT DINTRE ANGAJATI IN SOMAJ

Romania nu mai are productie de fire si nici de tesaturi, ceea ce conduce la costuri suplimentare pentru confectionare. "Politica industriala si economica gresita a condus la eliminarea posibilitatilor de a cultiva in si canepa si de a creste rase de oi ameliorate pentru fibre de lana. Aceste lucruri trebuie corectate. Intreprinzatorii, la randul lor, trebuie sa inteleaga ca competitivitatea mai intai costa: trebuie investit in tehnologie, cercetare de piata si resursa umana. Desi in prezent ne confruntam cu o criza de personal in industria usoara, pot sa apreciez ca fata de circa 400.000 de angajati acum, prevad in 2007 circa 100.000 mai putin", a spus Maria Grapini.