Romania este in urma Albaniei din punct de vedere al investitiilor directe pe cap de locuitor. Cu toate acestea, autoritatile romane se asteapta ca anul acesta in tara sa intre peste doua miliarde de euro.
ADRIAN N. IONESCU
Potrivit Institutului pentru Studii Economice Internationale din Viena, in topul 2003 al investitiilor straine directe, Romania abia strangea 61 de euro pentru fiecare "cap de locuitor", fiind pe locul 13 din 15 tari competitoare central si est-europene.
Gimnastica statistica
In dolari sau in euro, toata lumea este de acord ca Romania ar fi trebuit sa atraga mult mai mult banet venit din strainatate sa faca profit, e adevarat, dar si insanatosind conturile noastre nationale.Anul trecut, Romania a inregistrat o crestere cu 20% a investitiilor directe, cu cele 1,4 miliarde de euro atrase. Enache Jiru, secretar de stat in Finante, spune ca volumul investitiilor straine directe pe care Romania le va atrage in 2004 se va situa la doua miliarde de euro. Dintr-o alta perspectiva, din 1990 incoace, volumul investitiilor abia a ajuns la 10,433 miliarde dolari. La noi. In Europa de Est, numai anul trecut au intrat 23 miliarde de euro. Altfel spus, cu toate ca trece drept o tara mare in regiune, in 13 ani Romania n-a captat decat 45% din fluxurile de bani care au curs intr-un singur an. Potrivit unui raport al Bank Austria Creditanstalt, investitiile straine directe in zona s-ar putea stabiliza in 2004-2005 la 20 miliarde de euro anual. Un calcul simplu arata ca estimarea secretarului de stat roman calibreaza ambitiile romanesti la doar 10% din totalul amintit.
Citește pe Antena3.ro
Recomandarile CIS
CIS inseamna Consiliul Investitorilor Straini si reuneste 85 de membri, care au adus in Romania aproape 6 miliarde euro. De pe acest soclu, la 30 septembrie 2003, CIS a facut recomandari vizand cresterea investitiilor straine. Guvernul roman poate cu greu sa le evite, in saracia unei tari cu un produs intern brut de nici sapte ori mai mare decat aportul investitional al celor 85.Cele mai acute au fost recomandarile privind sase probleme ale Codului Muncii. Pe scurt: sa fie eliminat fondul de garantare a salariilor, in cazul falimentului; angajatilor sa li se calculeze saptamana de lucru de maximum 48 de ore ca medie pe durata unui an calendaristic; procedurile de concediere a incompetentilor sa fie reduse si simplificate; bonusurile pentru loialitatea unui salariat sa fie eliminate, ca si rolul sindicatelor in stabilirea normelor de munca; instruirea profesionala sa nu fie o obligatie generica prin lege, ci fiecare companie cu mai mult de 100 de angajati sa raporteze anual ce-a facut in domeniu. Alte recomandari vizau insanatosirea fiscala si juridica a mediului.
Evaluare
Dintr-o ampla evaluare a Ruxandrei Stan, director executiv al CIS, se poate deduce efectul recomandarilor asupra autoritatilor romane. Dupa discutii de noua luni ale Ministerului Muncii cu partenerii sociali, inclusiv CIS, ar trebui ca amendamentele la Codul Muncii (inca nefinalizate) sa fie agreate pana la inceputul lui august. Ca acestea sa fie aplicabile la anul, Guvernul ar urma sa aprobe noul Cod in septembrie.CIS "apreciaza" reducerea la 19% a impozitului pe profit, dar "pentru ca strategia fiscala sa fie consistenta, trebuie precizate ce sectoare economice doreste Guvernul sa incurajeze prin politica sa fiscala". CIS da o nota relativ buna pachetului legislativ privind justitia, considerand ca va crea "premise pentru o independenta sporita a judecatorilor" fata de presiunile politice. Privind concurenta, importanta este implementarea legilor, Dar implementarea nu se prea vede nici macar in cazul registrului unic de control, de vreme ce controalele inca se suprapun.