Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
DOTARE ● Produse americane asamblate în România
Ministerul Apărării a încheiat la sfârşitul anului trecut un contract de aproape 122 milioane de dolari cu concernul american Lockheed Martin, pentru a se dota cu 19 radare de tip "gap-filler", pentru descoperirea ţintelor la înălţimi mici şi medii. Contractul a devenit operaţional de la jumătatea lunii ianuarie, iar radarele vor fi asamblate final în România.
Ministerul Apărării a încheiat la sfârşitul anului trecut un contract de aproape 122 milioane de dolari cu concernul american Lockheed Martin, pentru a se dota cu 19 radare de tip "gap-filler", pentru descoperirea ţintelor la înălţimi mici şi medii. Contractul a devenit operaţional de la jumătatea lunii ianuarie, iar radarele vor fi asamblate final în România.
DOTARE ● Produse americane asamblate în România
Ministerul Apărării a încheiat la sfârşitul anului trecut un contract de aproape 122 milioane de dolari cu concernul american Lockheed Martin, pentru a se dota cu 19 radare de tip "gap-filler", pentru descoperirea ţintelor la înălţimi mici şi medii. Contractul a devenit operaţional de la jumătatea lunii ianuarie, iar radarele vor fi asamblate final în România.
Contractul prevede ca Lockheed Martin să asigure piese de schimb şi suport logistic pentru o perioadă de 20 de ani şi să formeze personalul pentru mentenanţă şi supraveghere. "Având în vedere că progresul tehnologic este fantastic în ultimii ani, noi am pus condiţia ca radarul să fie un sistem deschis, încât să poată fi foarte uşor modernizat şi adus la zi în toată această perioadă", afirmă colonelul Cristian Mateescu, adjunctul şefului Direcţiei Tehnice şi Programe de Înzestrare din Departamentul pentru Armamente. Acesta mai spune că radarul are capacitatea de a funcţiona telecomandat.
PROTOTIPURILE. Pentru dotarea Forţelor Aeriene cu radare care să supravegheze înălţimile mici şi medii ale spaţiului naţional, furnizorul numărul 1 al Pentagonului, gigantul Lockheed Martin şi Ministerul Apărării au încheiat încă din 2003 un memorandum, când a venit la Bucureşti pentru acest lucru William Lash, adjunctul secretarului de stat pentru comerţ al SUA. În urma semnării acestui document, partea americană a început dezvoltarea iniţială a două radare prototip. Acestea au fost livrate Forţelor Aeriene în decembrie 2004, pentru a fi testate chiar de beneficiarul lor, pe parcursul unui an.
TESTE. "În perioada de testare au apărut unele probleme tehnice, dar previzibile. Au trebuit reproiectate anumite componente şi am îmbunătăţit fiabilităţile radarului în funcţie de cerinţele utilizatorului, în aşa fel încât acum avem un produs nou şi matur", spune Constantin Punguţă, reprezentant al UTI Systems, subcontractorul din România al Lockheed Martin, care participă la integrarea, testarea şi designul radarelor. Forţele Aeriene au supus radarele-prototip la probe în orice condiţii atmosferice şi în condiţii de bruiaj. Maiorul Constantin Dedu, manager de program în cadrul Departamentului pentru Armamente, arată că Forţele Aeriene au solicitat ca acest radar să poată fi transportat de avionul C-130 Hercules, iar actualizările tehnologice să fie la nivelul anului 2007. Totodată, ofiţerul mai spune că radarul îmbunătăţit, după ce a trecut de evaluarea Forţelor Aeriene, are capacitatea de descoperire a ţintelor cu peste 50 de kilometri mai mare faţă de cele care sunt în funcţiune şi aparţin puşcaşilor marini americani.
Ministerul Apărării a încheiat la sfârşitul anului trecut un contract de aproape 122 milioane de dolari cu concernul american Lockheed Martin, pentru a se dota cu 19 radare de tip "gap-filler", pentru descoperirea ţintelor la înălţimi mici şi medii. Contractul a devenit operaţional de la jumătatea lunii ianuarie, iar radarele vor fi asamblate final în România.
Contractul prevede ca Lockheed Martin să asigure piese de schimb şi suport logistic pentru o perioadă de 20 de ani şi să formeze personalul pentru mentenanţă şi supraveghere. "Având în vedere că progresul tehnologic este fantastic în ultimii ani, noi am pus condiţia ca radarul să fie un sistem deschis, încât să poată fi foarte uşor modernizat şi adus la zi în toată această perioadă", afirmă colonelul Cristian Mateescu, adjunctul şefului Direcţiei Tehnice şi Programe de Înzestrare din Departamentul pentru Armamente. Acesta mai spune că radarul are capacitatea de a funcţiona telecomandat.
PROTOTIPURILE. Pentru dotarea Forţelor Aeriene cu radare care să supravegheze înălţimile mici şi medii ale spaţiului naţional, furnizorul numărul 1 al Pentagonului, gigantul Lockheed Martin şi Ministerul Apărării au încheiat încă din 2003 un memorandum, când a venit la Bucureşti pentru acest lucru William Lash, adjunctul secretarului de stat pentru comerţ al SUA. În urma semnării acestui document, partea americană a început dezvoltarea iniţială a două radare prototip. Acestea au fost livrate Forţelor Aeriene în decembrie 2004, pentru a fi testate chiar de beneficiarul lor, pe parcursul unui an.
TESTE. "În perioada de testare au apărut unele probleme tehnice, dar previzibile. Au trebuit reproiectate anumite componente şi am îmbunătăţit fiabilităţile radarului în funcţie de cerinţele utilizatorului, în aşa fel încât acum avem un produs nou şi matur", spune Constantin Punguţă, reprezentant al UTI Systems, subcontractorul din România al Lockheed Martin, care participă la integrarea, testarea şi designul radarelor. Forţele Aeriene au supus radarele-prototip la probe în orice condiţii atmosferice şi în condiţii de bruiaj. Maiorul Constantin Dedu, manager de program în cadrul Departamentului pentru Armamente, arată că Forţele Aeriene au solicitat ca acest radar să poată fi transportat de avionul C-130 Hercules, iar actualizările tehnologice să fie la nivelul anului 2007. Totodată, ofiţerul mai spune că radarul îmbunătăţit, după ce a trecut de evaluarea Forţelor Aeriene, are capacitatea de descoperire a ţintelor cu peste 50 de kilometri mai mare faţă de cele care sunt în funcţiune şi aparţin puşcaşilor marini americani.
Noua concepţie
"Pentru a putea face faţă tuturor angajamentelor pe care ni le-am asumat la NATO, unde avem declarată o anumită capabilitate, am avut nevoie de aceste radare, astfel încât să completăm supravegherea spaţiului aerian prin cele cinci radare FPS 117 destinate înălţimilor mari", spune colonelul Ionel Cantaragiu, şeful de stat major al Comandamentului Operaţional Aerian Principal. Potrivit acestuia, radarele americane vor înlocui radarele de provenienţă sovietică şi care într-un interval de doi-cinci ani îşi vor epuiza resursa de funcţionare. Colonelul Ionel Cantaragiu mai afirmă că intrarea în dotare a radarelor americane va declanşa o nouă concepţie de organizare a Forţelor Aeriene, având în vedere că aceste radare sunt digitale. De asemenea, radarele, care sunt mobile, vor fi conectate la Sistemul Comandă-Control Aerian Naţional. După cum prevede contractul, reprezentanţii Ministerului Apărării precizează că toate cele 19 radare urmează să fie livrate Forţelor Aeriene până în 2010, iar primul va intra în dotare în 2009. Constantin Punguţă adaugă faptul că la noua facilitate a companiei UTI din Şoseaua Olteniţei, acolo unde se face asamblarea finală, ritmul de livrare va fi de aproximativ o lună între două radare.
