RAPORT GEA - Cota unică a majorat consumul

Introducerea cotei unice în 2005 a dus la creşterea consumului nediferenţiat, românii preferând să cheltuiască economiile făcute, şi nu să le economisească, potrivit raportului “Impactul cotei unice asupra inegalităţii în România”, elaborat de Grupul de Economie Aplicată.

Introducerea cotei unice în 2005 a dus la creşterea consumului nediferenţiat, românii preferând să cheltuiască economiile făcute, şi nu să le economisească, potrivit raportului “Impactul cotei unice asupra inegalităţii în România”, elaborat de Grupul de Economie Aplicată.

“Circa 82% din economiile făcute din cota unică au ajuns în consum, iar din acesta doar 17% a reprezentat achiziţia de bunuri durabile”, a spus Liviu Voinea, directorul executiv al GEA. Ceea ce arată că cea mai mare parte a mers în bunuri perisabile. În plus, câştigul mediu lunar a fost de 25 de lei, iar familia medie a câştigat 36,1 lei lunar din această măsură fiscală. Circa 10% din angajaţi au obţinut 40% din câştigurile din cota unică. “Putem extrapola că introducerea cotei a avut o contribuţie şi la creşterea deficitului de cont curent, care era de 5% în 2004 şi a ajuns la 14% acum”, a completat Voinea. În paralel, analistul a mai spus că trebuie făcută o diferenţiere între principiul cotei unice şi scăderea impozitelor. “Există rate diferite ale cotei, 10% în Bulgaria, 12% în Ucraina, 33% în Lituania, 37,5% în Islanda. În România este de 16%. În 2004 existau cinci cote diferite de impozitare (a salariilor – n.r.), în care cea mai mică era de 18% şi cea mai mare de 40%. Când se scade de la 18% la 16%, sub nivelul cel mai de jos, răspunsul e clar”, a completat directorul Voinea.

BUGETUL CREŞTE DIN CONSUM
Bugetul de stat a înregistrat creşteri la categoria venituri din mai multe cauze, nu numai datorită introducerii acestei măsuri. “În primul rând, a crescut consumul, ca urmare a crescut TVA-ul colectat, în acelaşi timp s-au majorat o serie de impozite, au crescut accizele şi s-au scumpit bunurile şi utilităţile sau au crescut salariile”, a spus Liviu Voinea.

Dacă în anii ’80 cota unică a fost gândită pentru a stimula economia pe partea de ofertă, şi nu pentru consum, în România efectele au fost exact opuse. “Economiile populaţiei, deşi au crescut ca sume, ele au scăzut faţă de 2004 ca pondere în PIB”, a indicat Voinea.

Ca soluţie pentru ca echilibrele macroeconomice ale României să nu fie destabilizate, în perspectiva respectării criteriilor de la Maastricht şi adoptării euro în 2014, Voinea propune o cotă diferenţiată, cu două trepte, în paralel cu aplicarea unor deductibilităţi mari, care să ajungă pentru educaţie sau sănătate. “Întrebarea nu este ce sistem fiscal aduce venituri mai mari la buget, ci ce sistem fiscal urcă veniturile, astfel încât să putem acoperi cheltuielile rigide asumate, pensii, salarii, infrastructură”, consideră Voinea. Dintre măsurile adiţionale ar putea fi eliminat impozitul de 16% pentru veniturile din depozite bancare, scoaterea din baza de impozitare a investiţiilor noi, creşterea impozitelor pe anumite tipuri de consum (cumpărarea unei a doua maşini, de exemplu) sau creşterea TVA pe anumite categorii de bunuri.

Studiul a fost realizat comparând datele din 2005 cu 2004, deoarece în anii următori au existat modificări ale altor impozite. (Daniel Ionaşcu)