Raport: Zăcămintele de uscat ale României se epuizează. Nu există o politică coerentă în energie

Black Sea Oil&Gas a început producția în lunia iunie 2022, dar niciun alt zăcământ nou nu este programat să înceapă exploatarea, iar primele ar putea fi demarate în 2023. Foararea este estimată timp de 30 de ani. 
"Motivul pentru care ne-am mişcat greu cu creşterea producţiei de gaz în România, ca în orice alt domeniu din energie, este că nu avem aproape nicio politică pe energie care să fie coerentă, consecventă şi pe care să existe consens între aproape toţi politicienii şi între autorităţi centrale şi locale. Nu suntem conectaţi deloc la discuţiile şi problemele europene, în ciuda ambiţiilor de jucător regional. De pildă, deşi suntem "al doilea mare producător de gaze din UE", n-am avut nicio poziţie în strategia europeană privind emisiile de metan sau propunerea de Regulament de anul trecut şi nici nu facem parte din vreuna dintre zecile de organizaţii internaţionale care se ocupă de subiectul gazului, nici cu reprezentanţi ai statului, nici din companiile private. România e cam singurul loc din UE unde producţia de gaze naturale poate creşte în aceşti câţiva ani", spune Otilia Nuţu, realizatoarea raportului.

Guvernul alocă peste 21,4 milioane de lei pentru extinderea rețelelor de gaze. 
"Preţurile mari descurajează consumul casnic şi există riscul să construim reţelele de gaze şi să nu le folosim. Extinderea reţelei înseamnă că se va realiza infrastructura stradală, apoi fiecare gospodărie ar trebui să-şi facă instalaţia de încălzire în interiorul casei şi apoi să plătească factura. Nu ne aşteptăm ca preţurile să scadă în anii următori, pe platforma Bursei Române de Mărfuri, preţurile rămân la fel de mari şi pentru contractele cu livrare în 2023, iar Comisia Europeană a avertizat că preţurile la energie ar urma să rămână mari până cel puţin în 2024-2025. La nivel european, gazul poate va fi acceptat drept "combustibil de tranziţie", dar situaţia va fi cu siguranţă temporară şi avem nevoie de un plan concret cu care să-l înlocuim, începând cu 2050. Totodată, prin REPower EU, am putea beneficia de fonduri substanţiale pentru investiţii în energii regenerabile, care ar pune România pe traiectoria pentru îndeplinirea ţintelor climatice", potrivit documentului. 

UE consumă 155 miliarde de metri cubi de gaze naturale ruseşti, anual. Totodată, previziunile arată că blocul comunitar are în plan să se ajunvă la zero emisii în 2050.

"Cu eforturi logistice şi mici întăriri de reţele, 70 bcm pot fi înlocuiţi cu importuri de gaz natural lichefiat (GNL), 60 bcm prin eficienţă energetică şi substituţie cu alţi combustibili, iar 15 bcm ar putea fi importaţi suplimentar din Norvegia sau Algeria. Diferenţa de 10 bcm poate fi acoperită, pe termen scurt, din depozitele de înmagazinare. 40% din gazul consumat în UE este din Rusia, iar acesta reprezintă 30% din exporturile sale. Asta înseamnă că Rusia este mai dependentă decât Europa de o astfel de tranzacţie. Stocarea gazului va deveni imposibilă, iar oprirea producţiei este extrem de costisitoare pentru Gazprom. Oprirea importurilor de gaze ruseşti este cea mai bună variantă pentru UE, pe termen mediu şi lung, nu însă şi fără costuri pe termen scurt", precizează studiul.

UE vrea să reducă emisiile de metan cu 30% până în 2030. 

Raportul a fost realizat de 2Celsius cu sprijinul Environmental Investigation Agency UK.

 

Citește pe Antena3.ro

Șefa partidului lui Călin Georgescu, reacție violentă în fața jurnaliștilor, în prima zi în Parlament