Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cu o majorare de 1,06% față de luna septembrie, creditele accesate de țara noastră au înregistrat cea mai mare scumpire din UE, după noi plasându-se Ungaria, cu o creștere de 1,02%. În aceste condiții, nu este exclus ca România să încheie anul cu o dobândă medie la aceste împrumuturi de peste 10%, un record absolut. Tendința de scumpire a banilor s-a manifestat însă peste tot în Uniunea Europeană, semn că economiile blocului comunitar sunt sub o presiune din ce în ce mai mare, iar cele care trag după ele deficite mari sunt și cele mai vulnerabile în această situație.
Majorarea costurilor de împrumut la cote înalte ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru Guvern din perspectiva apropierii datoriei publice de pragul de 50% din PIB. Acest indicator critic pentru obligațiile asumate la contractarea de noi credite s-a dublat pe parcursul anului trecut, după ce în februarie 2021 coborâse la doar 2,65%, iar în decembrie ajunsese la 5,37%. Nici 2022 nu a fost departe de această evoluție, când este posibil să înregistreze o nouă dublare, semn că investitorii au continuat să rămână reticenți la evoluția economică a României, noi fiind întrecuți la acest capitol doar de Ungaria lui Victor Orban, o țară care însă a ajuns pe lista neagră a Bruxelles-ului.
Dezechilibrele externe care au crescut anul acesta sunt pentru România factori de risc pentru creșterea dobânzilor la împrumuturile externe, a presiunii pe cursul de schimb și, nu în ultimul rând, pentru scăderea ratingului investițional.
Deficitul comercial a explodat
În ciuda creșterii economice pe care ne-o prezintă statisticile guvernamentale, situația a continuat să se deterioreze de la o lună la alta. Deși suntem țara cu cea mai mare creștere din UE în acest an, ea este nesustenabilă, fiind stimulată doar prin creșterea cererii, fără însă a avea un corespondent în oferta internă. Această stimulare a dus, evident, la explozia deficitului comercial. După primele opt luni ale lui 2022 deficitul a ajuns la 22 miliarde euro, cu 7,3 miliarde de euro mai mult decât anul trecut, fiind țara cu cel mai mare deficit comercial din regiune, potrivit datelor Eurostat.
Creșterea inflației, greu de stăvilit
În același timp, ultimele date comunicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că rata anuală a inflației a ajuns la 15,3% în octombrie, în ușoară scădere, dar ritmul lunar de creștere al prețurilor a rămas constant. Datele arată dezechilibre macroeconomice profunde generate de lipsa reformelor și a problemelor structurale care persistă de mulți ani. Lupta împotriva inflației nu poate fi lăsată doar în seama Băncii Naționale a României, pentru a avea succes trebuie ca și Guvernul să ia măsurile care se impun, mai pe scurt să taie cheltuielile.
Banii noștri, de peste 2 ori mai scumpi decât ai croaților
România a rămas și în octombrie la mare distanță în fruntea plutonului reprezentat de țările din Europa Centrală și de Est care au un regim valutar similar cu al nostru. Astfel, în Croația dobânda medie la împrumuturile pe termen lung a ajuns la 4,02% (de la 3,18%), în Cehia la 5,52% (de la 4,72%), în Polonia la 7,82% (de la 6,26 ), în timp ce în Ungaria ea a crescut la 10,25% (de la 9,23%). În afară de Ungaria, și Polonia a înregistrat un avans al dobânzii mai mare ca noi, semn că războiul de la granițele ei pune în alertă finanțatorii. În ceea ce privește Bulgaria, o țară cu moneda legată de euro și care va adopta moneda unică în 2024, aici rata medie a dobânzii a înregistrat în octombrie a patra lună consecutivă când a rămas nemodificată, la 1,85%. Și zona euro a fost marcată de o creștere a dobânzilor, excepție făcând doar Lituania, unde aceasta rămas aceeași.
Rămânem departe de Maastricht
Rata dobânzii pe termen lung are ca referință împrumuturile luate pe o perioadă de zece ani și se regăsește printre cele cinci criterii care trebuie îndeplinite pentru adoptarea euro, iar din acest punct de vedere România are o poziție mult mai proastă față de statele din regiune. De exemplu, criteriul Maastricht pentru adoptarea euro impune, printre altele, un nivel maxim de cel mult două puncte procentuale peste media celor mai performante trei state, iar România nu îndeplinește în prezent acest criteriu.
Tabel- Evoluția dobânzii medii în zona non euro
Sursa: Banca Central Europeană
Datoria publică a României (mld. lei)
2015 269,2
2016 285
2017 300,8
2018 330,5
2019 373,5
2020 499,2
2021 577
Iulie 2022 628,39
Datoria publică a României (% din PIB)
2015 37,8
2016 37,3
2017 35,1
2018 34,7
2019 35,3
2020 47,3
2021 48,9
Iulie 2022 48,8
Sursa: Ministerul Finanțelor
