Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
O decizie de o duritate fără precedent adoptată de Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC), care va intra în vigoare la 18 octombrie, ar putea afecta destul de grav tranzacţiile internaţionale ale României, care oricum nu stă pe roze la acest capitol. SUA au primit permisiunea de a impune taxe piperate la importurile provenite din UE. Principale state vizate sunt marile puteri ale Europei, care în prezent atrag o mare parte din exporturile noastre. Lovitura vine pe fondul declinului producţiei industriale la nivelul UE, cu ţara noastră pe locul 3 în topul scăderilor. Iar deficitul comercial creşte, pentru că aducem din străinătate produse agroalimentare şi alte mărfuri pe care le-am putea fabrica pe plan local, în timp ce companiile autohtone sunt ocolite de achizitorii publici.
România a înregistrat în august 2019 o scădere a producţiei industriale de 6,1% faţă de aceeaşi lună a anului trecut şi se clasează pe locul 3 în UE în acest clasament îngrijorător, după Slovacia (8,1%) şi Irlanda (6,2%). Cele mai mari creşteri anuale ale producţiei industriale au fost raportate în Malta (7,4%), Danemarca (6,6%) şi Finlanda (4,5%), potrivit datelor Eurostat. În ansamblul ei, Uniunea Europeană a suferit însă un declin de 2%, iar tensiunile provocate de războiul comercial cu SUA anunţă vremuri şi mai grele.
Sectorul extractiv în picaj
Referitor la România, în primele opt luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară din 2018, producţia industrială a coborât cu 1,6% ca serie brută şi cu 1,9% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, conform Institutului Naţional de Statistică (INS). Această diminuare a intervenit ca efect al scăderilor (în serie ajustată) în industria extractivă (2,4%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (2,2%) și industria prelucrătoare (1,2%).
Dacă vom analiza evoluţia producţiei în cele trei sectoare industriale în august 2019 comparativ cu luna similară a anului trecut (serie ajustată), vom observa că ramura extractivă acuză un declin sever (8,5%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat înregistrează de asemenea o cădere semnificativă (7,9%), iar industria prelucrătoare a coborât mai lent (4,1%).
Deficitul se adânceşte
Pe acest tablou, se măreşte diferenţa dintre cât cumpărăm şi cât vindem. România a raportat, în primele opt luni ale acestui an, un deficit al balanţei comerciale de 10,8 miliarde de euro, mai mare cu 1,9 miliarde de euro decât cel înregistrat în intervalul similar din 2018. Valoarea schimburilor intra-UE de bunuri s-a cifrat, în august-ianuarie 2019, la 3,5 miliarde de euro la exporturi (76,7% din total) şi de 4,2 miliarde de euro la importuri (74,5% din total).
Citește pe Antena3.ro
Germania, „locomotiva Uniunii Europene” şi principalul partener comercial al României, a suferit în trimestrul 2 o scădere economică de 0,1% comparativ cu trimestrul anterior.
Importăm în loc să producem acasă
Importăm energie electrică, iar la acest capitol industria noastră începe să suporte cel mai mare preţ din Europa, a declarat pentru Jurnalul Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). Din acest motiv, „un atu al nostru, energia ieftină, s-a transformat într-o condiţie negativă pentru industria noastră, tot mai focalizată pe exporturi”, şi astfel, „stăm la comanda altora în loc să utilizăm produsele proprii”, arată Pârvan. El consideră că „avem producători superperformanţi”, dar aceştia sunt „sabotaţi”, pur şi simplu, de achizitorii publici. „Câte locomotive Softronic rulează pe calea ferată, câte vagoane autohtone a cumpărat Metrorex, câte sisteme de încălzire de fabricaţie românească sunt folosite în ţară?”, întreabă retoric reprezentantul oamenilor de afaceri. În viziunea AOAR, o serie de măsuri trebuie adoptate pentru redresarea situaţiei. ”De exemplu, în sectorul agroalimentar trebuie să direcţionăm efortul către industrializarea bazei de materii prime. Pentru România, e o ruşine că avem deficit comercial în acest domeniu”, a punctat Pârvan. Acesta crede că „trebuie să folosim resursele de petrol şi gaze pentru refacerea petrochimiei, care anul trecut a generat circa jumătate din deficitul comercial, în valoare totală de 15 miliarde de euro”. O altă problemă este cea a ajutoarelor de stat, care, în opinia oficialului AOAR, „au rolul de a susţine politicile de dezvoltare în energie, mediu, crearea de locuri de muncă inteligente” şi nu cum se întâmplă acum, când „oricine vine şi cere, primeşte finanţare, chiar dacă nu are un proiect viabil”.
Represaliile aduc scumpiri de 25%
Decizia OMC de a permite SUA să impoziteze exporturi UE în valoare de 7,5 miliarde de dolari va lovi, în special, companiile din Franţa, Germania, Grecia, Italia, Spania. În urma taxării, produsele afectate vor deveni mult mai scumpe pentru companiile și clienții americani, creşterile de preţ estimate ajungând până la 25%. Decizia a venit după ce Statele Unite au depus plângeri împotriva UE pentru subvenționarea constructorului de aeronave Airbus. Lista produselor care vor fi afectate de noile tarife cuprinde, printre altele, vin și brânză franceză, ulei de măsline spaniol, brânză parmezană, whisky, diverse mărfuri agricole, bunuri industriale și bineînțeles avioane europene. Cotidianul New York Times nota că aceasta este cea mai drastică măsură privind represalii economice autorizate din istoria OMC.
Tranzacţii voluminoase cu Germania, Italia şi Franţa
Noua decizie nu ne loveşte în mod direct, pentru că tranzacţiile comerciale cu SUA, de circa 3 miliarde de euro anual, nu ocupă un loc de top. Însă, derulăm schimburi voluminoase cu ţările afectate, care şi-ar putea diminua importurile. România a exportat anul trecut în Germania, partenerul nostru comercial numărul unu, bunuri în valoare de 15,5 miliarde de euro (23% din totalul la nivel mondial), iar importurile din această ţară s-au cifrat la 16,9 miliarde de euro (20% din total). România vinde în Germania în special piese şi componente auto, maşini şi aparate, echipamente electrice, metale comune. Italia ocupă locul 2 în clasamentul partenerilor comerciali, cu exporturi de 7,7 miliarde de euro şi importuri de 7,7 miliarde de euro în 2018, conform datelor companiei de servicii comerţ internaţional Moneycorp. Italienii cumpără din România articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte, autoturisme şi componente ale acestora. Franţa se află pe a treia poziţie în topul exporturilor României, cu 4,8 miliarde de euro anul trecut, dar ocupă un loc mai slab în ierarhia importurilor (4,2 miliarde de euro), fiind devansată de ţări precum Ungaria, Polonia, China. România exportă în Franţa cu precădere maşini, aparate, echipamente electrice, vehicule, aeronave şi echipamente de transport, materii textile şi articole din acestea.
