Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ambasadorul României în Statele Unite s-a revoltat și a cerut demisii. Ceea ce nu s-a adus în discuție este sabotarea, în ultimii cinci ani, a singurei legi care ar fi rezolvat această problemă. Din 2017 s-a încercat crearea unor posturi pentru diplomați care să-și asume promovarea externă a României, dar a fost o luptă continuă pentru sinecuri.
Scandalul Târgului de la New York are legătură cu un război mai vechi între taberele din turismul românesc. Are legătură și cu legile care au fost de foarte multe ori modificate în ultimii cinci ani sau efectiv au fost anulate prin Ordonanțe de Urgență, dacă nu s-a ajuns la variantele dorite de una dintre tabere. Una dintre aceste legi este cea a Organizațiilor de Management al Destinațiilor (OMD). Ieri a continuat războiul dintre tabere, într-o nouă întrunire a reprezentanților mediului de afaceri cu Ministerul Turismului, unde s-au adus acuzații grave: scandalul ar fi fost declanșat la o lună după eveniment, pentru a justifica necesitatea creării unui OMD național care să căpușeze tot bugetul de promovare din România. Există și un „modus operandi” care arată că acuzațiile ar avea temei: de fiecare dată când se creează emoție negativă prin intermediul mass-media și social media, startul îl dă un grup de Facebook denumit „Infotripiștii” care acționează ca un ONG, deși nu are niciun fel de statut juridic. Totuși, „Infotripiștii” par mai puternici decât oricare dintre asociațiile din acest domeniu care au statut juridic. Și de această dată a-nceput scandalul tot de la „Infotripiști”, informația având același circuit ca de obicei, până la producerea unor efecte notabile. Andrei Muraru, ambasadorul României în Statele Unite, și-a exprimat indignarea față de incapacitatea echipei țării noastre de a se ocupa de promovarea turismului. „Este scandalos și rușinos. N-am văzut nicio demisie și nici o asumare a răspunderii”, a precizat ambasadorul, cerând demisii. Trimișii României în SUA s-au și lăudat, inițial, cu „performanța” lor deosebită, punându-și pozele de la eveniment pe Facebook, apoi, după ce a-nceput scandalul, au șters postările, dar s-au mai lăudat o dată, spunând că exact același lucru au făcut și în anii anteriori și nu a existat nicio consecință nefastă. Chiar dacă e absurd ce a văzut toată România, problemele sunt mult mai vechi și nu s-a dorit niciodată rezolvarea lor.
Era nevoie de atașați cu statut diplomatic
De promovarea imaginii României ar fi trebuit să se ocupe niște profesioniști trimiși cu misiune diplomatică în SUA și în celelalte țări considerate relevante pentru „incoming” - adică pentru a aduce turiști străini din acele state în țara noastră. Birourile externe create pentru promovare au funcționat mulți ani în lipsa unor legi clare, iar anomaliile care au fost descoperite, după anul 2016, de Curtea de Conturi, au condus la decizia desființării lor, de către fostul ministru al Turismului, Mircea Titus Dobre, în anul 2017. Fostul ministru a desființat cele opt birouri externe, răspunzând astfel raportului Curții de Conturi care arăta că suma de peste un milion de euro pe an cheltuită de statul român pentru acestea reprezintă o „cheltuială ilegală, nejustificată”. Tot atunci, fostul ministru a pus bazele unui cadru legislativ de care era nevoie pentru a putea controla situația promovării României în celelalte țări, prin trimiterea unor profesioniști cu statut diplomatic, astfel încât să poată fi controlați și trași la răspundere de către statul român. Proiectul legislativ lansat de Mircea Dobre prevedea trimiterea unui număr limitat de atașați cu statut diplomatic în cele mai importante țări, pentru promovarea României ca destinație turistică. Legea a fost votată în Parlament, tot în anul 2017, dar amendamentele au crescut numărul atașaților de la 15 – cât propusese Ministerul Turismului – la 40. Deși legea era în vigoare și în 2020 au fost chiar bugetate posturile, niciodată nu au fost numiți atașații pentru turism.
Schema ideală pentru sinecuri
Legea a fost sabotată imediat după lansarea proiectului de act normativ, iar apogeul a fost atins anul trecut, în lune iunie, când fostul ministru al Economiei, Claudiu Năsui, aproape reușise să-și creeze sinecuri pentru USR-PLUS. Pe pagina de Facebook, Năsui s-a lăudat că a mai câștigat o bătălie împotriva pesediștilor, eliminând 40 de „sinecuri” create pentru PSD. De fapt, „sinecurile” nici măcar nu existau. Era vorba despre acel proiect de lege din 2017, care ar fi trebuit să creeze 40 de posturi de atașați în străinătate, pentru promovarea României ca destinație turistică, însă ei nu au fost numiți niciodată. Dacă s-ar fi dorit sinecuriști, ar fi avut timp cele șase guverne de până acum să numească atașații.
Ordonanțe care au anulat legea organică
În schimb, Năsui a anulat, prin OUG, legea votată în Parlament, urmând să facă numiri directe pe acele posturi, din diaspora. S-a și lăudat cu victoria obținută. Pe același model urma anularea altor 80 de posturi de la Comerț Exterior care și-ar fi pierdut statutul diplomatic și oamenii partidului s-ar fi putut pune pe funcții pe baza aceleiași scheme. Fără atașați externi, oricine își poate crea sinecuri. Fostul ministru Claudiu Năsui a făcut un pas important pentru a putea trimite oricâte persoane, cu orice fel de pregătire, în orice țară, cu orice buget, doar prin Ordin de Ministru și fără posibilitate de a fi controlate de statul român. În lipsa legii care stabilea niște reguli clare ale atașaților diplomatici, orice ministru va putea face același lucru, pentru care a deschis calea Claudiu Năsui. Ce s-a-ntâmplat în luna martie la New York este consecința eliminării legii din 2017 care ar fi trimis la posturile externe atașați cu statut diplomatic, după desființarea birourilor externe considerate ilegale de către Curtea de Conturi.
Scandalul atașaților de turism a pornit în anul 2017, după chemarea în țară a reprezentanților României de la birourile din străinătate. Un proiect de lege a fost votat în Parlament, dar nu s-a implementat niciodată.
Curtea de Conturi a constatat ineficiența activității acestor birouri cu bugete de peste un milion de euro anual, dar și faptul că reprezentanții României – profesioniști, de altfel - nu aveau niciun fel de statut legal.
Imaginile care au stârnit scandalul
Participarea României la Târgul Internațional de Turism de la New York a costat 8.000 de dolari. Nu este o sumă mare pentru participarea la un astfel de eveniment. Amenajarea unui stand poate costa chiar sute de mii de euro, la un eveniment internațional important. Totuși, imaginile cu reprezentanții țării noastre care s-au pozat în fața decorului lugubru cu poze printate pe coli A4 și agățate de niște perdele negre au fost șocante. Autoritățile au încercat chiar să se scuze prin faptul că nici alte țări n-ar fi avut standuri mai spectaculoase și că acesta e formatul evenimentului, dar imaginile de la târg arată cu totul altceva. În același timp, România a rămas exact fără pachetul de legi care ar fi rezolvat inclusiv problema bugetării acestor participări la evenimente internaționale, prin anularea tuturor proiectelor lansate în anul 2017, de fostul ministru Mircea Titus Dobre. Nici măcar nu se poate spune că a fost o luptă împotriva PSD, pentru că primul care a-nceput desființarea acelor legi a fost chiar fostul lui coleg de partid care i-a luat locul, Bogdan Trif. Lupta împotriva acelui pachet legislativ a continuat cu miniștrii din toate partidele.
