Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pentru a face față acestor eforturi financiare, guvernele se împrumută de pe piețele internaționale într-un ritm alert.
Astfel că țările est-europene au ajuns la împrumuturi de 32 de miliarde de dolari în acest an, de trei ori mai mult față de aceeași perioadă din 2022. Pentru prima oară în ultimul deceniu, trei state din zonă au ajuns în primele 5 state emergente debitoare, Polonia cu 9 miliarde de dolari, România cu 6 miliarde de dolari și Ungaria cu 5 miliarde de dolari. Estimările arată că deficitul bugetar al țărilor din regiune va crește cu 4,3% din PIB în 2023, de la 1,3% din PIB în 2021.
"Războiul loveşte deficitele fiscale din ambele părţi. Reduce creşterea economică, ceea ce diminuează veniturile colectate de guvern și, pe partea de cheltuieli, a devenit necesar pentru guverne să îi ajute pe cei care au fost afectaţi de creşterea costului vieţii", spune Daniel Wood, manager de portofoliu William Blair International.
DIn păcate, împrumuturile vin într-un moment extrem de dificil, în condițiile în care băncile centrale majorează dobânzile. Astfel că Polonia, cea mai mare economie din zonă, se împrumută la dobânzi anuale de 5,5% pentru obligațiunile pe 30 de ani. Dobânzile mari afectează deficitele bugetare ale țărilor din regiune care sunt oricum la niveluri alarmante, astfel că investitorii au devenit prudenți. Obligațiunile în dolari ale Poloniei au randamente similare cu ale statelor cu risc ridicat, precum Indonezia, Uruguay, Filipine. Astfel că randamentele obligațiunilor pe 10 ani ale Poloniei sunt de 6%, de patru ori mai mari față de 2020.
Inflația este foarte ridicată în statele din Europa de Est ca urmare a opririi livrărilor de petrol și gaze din Rusia. Astfel că inflația a ajuns la circa 20% în unele state, precum Ungaria, mult peste cele din țările din zona euro și SUA. Cu toate acestea, economiștii sunt de părere că Ungaria are o poziție confortabilă care i-ar putea permite să nu se mai împrumute de pe piețele externe în acest an, însă România s-ar putea să fie obligată să se îndatoreze din nou în 2023.
