RECHINII CRIZEI / JP Morgan falimentează America

JP Morgan & Chase a "fraierit" autorităţile locale americane cu instrumente toxice, iar acum acestea se află în pragul colapsului.

FBI a depus documentaţia în procesul în care altă bancă americană, JP Morgan & Chase, a "fraierit" autorităţile locale americane cu instrumente financiare toxice. "Afacerea părea aşa uşoară. Bancherii de la JP Morgan i-au spus că nu există practic nici un risc. Tot ce trebuia era să semneze un contract public de finanţare, iar banca îi va da bani pentru şcoala din districtul New Castle, Pennsylvania", spune Joseph Ambrosini, responsabilul cu finanţele districtului. În timp ce JP Morgan a rămas aproape neatinsă de criza subprime care a lovit cele cinci bănci de investiţii, banca a făcut profituri frumuşele promovând alt tip de împrumuturi corozive.

LEGĂTURI PERICULOASE
Piaţa obligaţiunilor municipale a ajuns în ultima decadă la 2.700 miliarde de dolari, ceea ce a dus la costuri foarte mari pentru autorităţile locale, deoarece deri­vativele toxice au făcut ca ratele de plată să crească în mod constant. JP Morgan a preluat pe banii Fed, Bear Stearns, într-o tranzacţie sponsorizată cu 29 de miliarde de dolari, după care a preluat pe doar 2 miliarde de dolari cea mai mare bancă de economii din SUA, Washington Mutual, care avea depozite de 188 de miliarde de dolari. Unitatea sa de derivative pentru obligaţiunile municipale este însă puţin cunoscută. Aceasta se confruntă acum cu procese din partea mai multor autorităţi locale pentru fraudă şi a devenit obiect de studiu pentru cea mai mare investigaţie financiară din partea Departamentului de Justiţie, anunţă Bloomberg. La 3 septembrie, JP Morgan şi-a închis unitatea ce vindea derivativele pe datoriile municipale, deoarece riscul depăşea profitul. Totuşi, acelea care au deja împrumuturi sunt în pericol.

JP Morgan a momit primăriile în afa­ceri cu derivative oferindu-le bani în schimbul intrării autorităţilor locale în operaţiuni de swap cu dobândă la o dată ulterioară. În anumite cazuri banca a făcut mult mai mulţi bani decât a dat. În Erie, Pennsylvania, JP Morgan a dat 755.000 dolari către o şcoală şi a colectat 1,2 milioane de dolari. Banca şi-a asigurat banii vânzând mai departe pe piaţa liberă contracte pe baza celor cu şcoala la o sumă mai mare.

FALIMENT MUNICIPAL
Anumite tranzacţii dădeau JP Morgan puterea de a decide asupra banilor colectaţi din taxele locale, deoarece prin contract banca putea decide dacă acestea vor intra în operaţiuni cu derivative în viitor. Jefferson County este deja pe punctul de a intra în faliment municipal, care ar putea fi cel mai mare de la falimentul Orange County, din California, în 1994. Problema este simplă, băncile nu ar fi făcut atât de mult profit dacă dădeau bani pentru obligaţiuni municipale cu dobândă fixă. Pe de altă parte, nici municipalităţile n-ar fi putut construi atâtea drumuri, şcoli, spitale etc., deoarece băncile n-ar fi fost interesate să împrumute aşa mulţi bani pentru puţin. Astfel s-a intrat în hora instrumentelor cu rată variabilă. Şi, bineînţeles, a îm­brăcat totul cu nume complicate, indescifrabile. Aşa cum băncile au oferit cre­dite subprime folosind o armată de brokeri pentru a da credite celor care nu îşi permiteau, JP Morgan a folosit o armată de firme de consultanţă şi de avocatură pentru a realiza afacerile. Aeroportul din Philadelphia a luat în 2002 6,5 milioane de dolari, iar JP Morgan a preluat dreptul de a pune banca în operaţiuni cu dobândă variabilă pentru un stoc de bonduri de 189 de milioane de dolari. În iunie 2008, dobânda pentru bondurile aeroportului a crescut pe piaţă de la 1,8% la 7,2%, deoarece MBIA, compania care le garanta, şi-a pierdut ratingul AAA, cel mai bun care există pe planetă. Dobânda a trecut de 10% la 23 septembrie. Bazându-se pe dobânzile de la finele lunii septembrie, terminarea contractului ar costa aeroportul 24,4 milioane de dolari, cu 18 milioane de dolari mai mult decât ceea ce a primit în 2002.