Recorduri greu de egalat: români uitaţi în vagoane 1.000 de zile

Într-o perioadă în care circulaţia pe calea ferată a fost diminuată pe fondul pandemiei de coronavirus, trenurile de călători au continuat să se târască cu viteza melcului şi să acumuleze întârzieri de sute de mii de minute pe lună. De la începutul anului ele au totalizat aproape 1,5 milioane de minute de întârziere, adică trei ani de zile. Cele mai multe au fost consemnate în luna august, când s-au ridicat la 227.000 de minute. Dacă ar trebui să plătească compensaţii pasagerilor pentru aceste întârzieri, operatorii de transport ar da faliment. Momentul acesta nu este însă departe, România mai având la dispoziţie doar trei ani pentru a repara ce nu a fost în stare să facă în 30 de ani.

Cu trenuri care au înregistrat 7.321 minute de întârziere/zi, august a fost luna neagră a acestui an, dar ea nu deţine recordul ultimilor ani. Acesta este deţinut o altă lună august, dar din anul 2017, cu 13.721 minute/zi, potrivit statisticii realizate de aplicaţia mytrain.ro.

Jumătate de an de întârziere în Gara de Nord

În intervalul 1 august 2019 - 7 octombrie 2020 (433 de zile) trenurile care au sosit în Gara Bucureşti Nord au acumulat un total de 265.116 minute (184 zile) de întârziere. Media zilnică a întârzierilor în această gară a fost de 612 minute. Ziua cu cele mai mari întârzieri a fost 6 februarie 2020, când s-a înregistrat un total de 2.339 de minute.

În topul întârzierilor pe locul doi sunt trenurile sosite în Gara Craiova, cu  250.071 minute (174 zile) şi o medie de 578 de minute, iar poziţia a treia este ocupată de Gara Roşiori Nord, cu 206.143 minute (143 zile) şi o medie a întârzierilor de 476 de minute.

2024, un dezastru anticipat

Reabilitarea infrastructurii feroviare şi modernizarea parcului rulant, în special la CFR Călători, sunt condiţiile pentru a evita plata despăgubirilor. Ele ar fi trebuit acordate din 2019, dar Guvernul Dăncilă le-a amânat până în 2024. 

În decembrie 2009, intrau în vigoare dispoziţiile Regulamentului (CE) nr. 1371/2007 prin care acordarea compensaţiilor devenea obligatorie în cazul întârzierilor. Regulamentul prevedea însă că statele membre UE pot obţine maximum trei derogări de la aceste dispoziţii, de câte cinci ani fiecare, iar România a uzat deja de a treia derogare.

Potrivit noilor reglementări adoptate de Parlamentul European şi care acum aşteaptă aprobarea Comisiei Europene pentru a se aplica, companiile de transport călători pe calea ferată nu vor mai putea evita plata compensaţiilor din 2024 pe rutele interne. Potrivit noilor prevederi care se vor aplica, pentru întârzieri cuprinse între 60 şi 90 de minute, călătorii vor primi 50% din preţul biletului, iar pentru cel mult două ore, 75% din valoarea lui. Dacă se depăşeşte acest prag, se va returna contravaloarea întregului bilet. Totuşi, se prevede că nu vor fi acordate compensaţii în cazul situațiilor de forță majoră (furtuni, ninsori puternice). În cazul întârzierilor la plecarea trenurilor, operatorii feroviari vor fi obligați să găsească o alternativă de transport pentru pasageri, suportând şi costurile aferente.

24,6 milioane de călători au circulat cu trenul în primul semestru al anului, în scădere cu 28,4% faţă de aceeaşi perioadă din 2019

Cu peste 11.000 de kilometri de cale ferată, România are una dintre cele mai mari reţele feroviare din Europa, dar starea sa tehnică este dezastruoasă