Restructurarea loveşte în bugetarii săraci

Pentru a funcţiona statul român susţine lună de lună din fonduri publice 1.385.000 de angajaţi, adică o treime din totalul salariaţilor din România. Angajaţii din învăţământ şi sănătate reprezintă aproape jumătate din numărul bugetarilor. Pentru toţi bugetarii statul cheltuieşte lunar 4,15 miliarde de lei, aproape un miliard de euro!

Guvernul Boc amână de aproape un an restructurarea aparatului bugetar cu toate că pentru a-l întreţine a ajuns să se împrumute lună de lună de la bănci. Timid, în această săptămână, Guvernul a luat taurul de coarne şi a anunţat disponibilizări prin comasarea agenţiilor guvernamentale. S-a anunţat restructurarea celor 226 de agenţii, astfel încât să rămână numai 107, proces în urma căruia vor fi disponibilizate 9.200 de posturi. Din această restrângere, care presupune şi confiscarea veniturilor agenţiilor la buget, ar urma să se realizeze o economie la buget de 150 milioane de euro.

PLEACĂ MINERII, RĂMÂN BOŞII
Surprinzător din cei 9.200 de salariaţi disponibilizaţi, 5.400 sunt din cadrul Ministerului Economiei, adică din companiile aflate în subordine. Cum aceşti salariaţi nu sunt bugetari este o scamatorie menită să creeze impresia că aparatul birocratic va fi micşorat, când de fapt vor pleca acasă minerii şi alţi muncitori de la lopată. "Muncitorii de la Societatea Naţională a Lihnitului Oltenia nu sunt bugetari. Şi nici cei de la celelalte societăţi din subordinea MEC, atunci de ce sunt puşi la socoteală? De ce nu ni se spune exact câţi salariaţi bugetari sunt disponibilizaţi prin comasarea agenţiilor?", a declarat pentru Jurnalul Naţiona liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu. El a precizat că până la urmă vor pleca tot oamenii de la sapă, nu şefii şi directorimea.

SALARII SUB 800 DE LEI
Peste 51% dintre bugetari au salarii sub 800 de lei, în timp ce directorimea parazitează bugetul, cu salarii peste 4.000 de lei. "Cred că este foarte important ce salarii au angajaţii care vor fi disponibilizaţi, pentru că dacă vor fi daţi afară oamenii cu salarii mici atunci nu se va face mare economie şi va fi doar praf în ochii lumii", ne-a spus preşedintele Alianţei Naţionale a Sindicatelor Bugetarilor SED LEX, Vasile Marica.

El a explicat că 10% dintre bugetari au salarii peste 3.000 de lei şi că de aici ar trebui făcute economiile. O altă problemă care a deranjat sindicatele este modul în care au fost anunţate comasările agenţiilor. "O să ajungem în România să facem mese festive din nenorocirea oamenilor. Toată lumea aplauda bucuroasă că a murit capra vecinului şi că el a scăpat. A fost oribil", a mai precizat Marica.

"SĂ SE TAIE CHELTUIELILE INUTILE"
Intenţia Guvernului de a trimite bugetarii în concedii fără plată "demonstrează lipsa capacităţii manageriale" a acestuia, spune Bogdan Hossu. "Trimiterea forţată în concediu nu va rezolva fondul problemei, ci demonstrează lipsa capacităţii manageriale a Guvernului. Până la urmă tot va trebui să se ajungă la o re-structurare a sistemului bugetar", a afirmat liderul Cartel Alfa.

Acesta a spus că, înainte de a trimite bugetarii în concediu fără plată, Guvernul ar trebui să analizeze cheltuielile inutile făcute de unele ministere. "Înainte de a trimite bugetarii în concediu fără plată, Guvernul ar trebui să analizeze, în primul rând, cheltuielile inutile efectuate de unele ministere, cum ar fi cele ale Tineretului şi Turismului", a declarat Hossu. Acesta a spus că este "aberant" ca Guvernul să le solicite unor categorii de funcţionari publici, cum ar fi poliţiştii, să presteze ore suplimentare primind în schimb zile libere, în timp ce altor funcţionari publici li se cere să meargă forţat în concediu fără plată.




CETĂŢENII PLĂTESC DECIZII PROASTE
Statul trebuie să respecte procedurile din contractele colective de muncă în cazul concedierilor, în caz contrar salariaţii câştigând în instanţă, spune şi Dumitru Costin, liderul Blocului Naţional Sindical (BNS). "Marea majoritate a aspectelor la care dumneavoastră v-aţi referit sunt consecinţa unor decizii luate de miniştri şi de şefii foarte multor instituţii publice, care se consideră vătafi pe instituţiile respective şi consideră că ei nu au avut nici o obligaţie în respectarea legii.

Şi pentru că nu recurg la procedurile legale în vigoare există, normal şi firesc, reacţia individului care a fost abuzat, contestă în instanţă, câştigă pe bună dreptate şi e reinstalat. (...)

Spre exemplu, ca pe o decizie luată anul trecut de ministrul Muncii de la vremea respectivă, în urma unui proces pierdut cu angajaţii din Agenţia Naţională de Ocupare şi Formare, o decizie proastă luată de conducătorul instituţiei, câştigată în instanţă, despăgubiri financiare consistente pentru salariaţi, de ce să plătească instituţia şi banul public când ar trebui să plătească ăla care nu are competenţele profesionale şi manageriale şi care ia deciziile proaste? De ce să plătească statul şi să plătească toţi cetăţenii deciziile unor manageri proşti?", a spus Costin pentru RFI, citat de Rador.

 

Scăderea veniturilor bugetare nu mai permite plata salariilor
Pe fondul lipsei de bani, FMI a fost de acord cu o creştere a deficitului bugetar la 7,3% în 2009, de la proiecţia anterioară de 4,6%, negociată în martie pentru acordul încheiat între autorităţile române cu instituţia financiară. Bugetul general consolidat a înregistrat după primele şapte luni un deficit de 3% din PIB, a declarat Pogea. El explicat că în primul semestru, deficitul a fost de 14,38 miliarde de lei, reprezentând 2,7% din PIB-ul estimat. Problema este că veniturile la bugetul general consolidat au scăzut cu 5,1% în primul semestru, comparativ cu perioada similară din 2008, de la 81,39 miliarde de lei la 77,27 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au urcat cu 5,6%, de la 86,79 miliarde de lei la 91,65 miliarde de lei.

Astfel bugetul nu mai poate susţine actuala structură de salariaţi. Reamintim că în administraţia publică locală sunt angajaţi 250.000 de salariaţi, în Poliţia comunitară 60.000, în Poliţia administrativă 80.000, în Administraţia centrală 43.000, în armată 100.000, în justiţie şi penitenciare 60.000. Acestor salariaţi li se adaugă 90.000 de asistenţi maternali, 397.645 de angajaţi în învăţământ şi alţi 205.809 de salariaţi din sănătate.

Daniela Ivan

Numărul total al bugetarilor pe instituţii şi nivelul de salarizare al acestora