Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Conform anunțului, retehnologizarea vizează în principal creșterea puterii disponibile de la 167,5 MW (în prezent) la minimum 181 MW, reducerea cheltuielilor de operare și creștere rentabilității investiției peste nivelul inițial. Termenul-limită pentru depunerea ofertelor sau a cererilor de participare a fost stabilit la data de 8 aprilie 2024, iar oferta câștigătoare va fi selectată pe criteriul celui mai bun raport calitate-preț, componenta financiară având o pondere de 40% în punctajul total, iar cea tehnică, de 60%.
Hidrocentrala a fost pusă în funcțiune în 1986
Noul deviz al investiției, care a fost aprobat de acționarii Hidroelectrica la începutul anului trecut, ține cont de creșterea puternică a prețurilor din ultima perioadă, subliniază compania. Hidrocentrala Râul Mare - Retezat, care are o capacitate instalată proiectată de 335 MW, a fost pusă în funcțiune în 1986, dar din cauza deficiențelor de proiectare, la care se adaugă uzura, nu a putut funcționa la mai mult de 200 MW. „Prin efectuarea lucrărilor de retehnologizare prevăzute în prezentul studiu de fezabilitate se preconizează că se va obține asigurarea unui ciclu de funcționare de minimum 30 de ani pentru toate echipamentele, instalațiile și construcțiile aferente centralei subterane, nodului de presiune și prizei aducțiunii principale Retezat, în condiții de siguranță și eficiență economică optimă. În scopul obținerii celor mai performante soluții de retehnologizare s-au reconsiderat parametrii energetici ai hidroagregatelor, valorificându-se experiența celor peste 30 de ani de exploatare a amenajării”, arată compania în nota de fundamentare care a fost aprobată de acționari. Lucrările la această acumulare au fost început în ianuarie 1975, pentru ca în mai 1986 centrala Retezat să fie pusă în funcțiune, dar barajul a fost finalizat în totalitate abia în anul 1999”.
Lacul, umplut sub potențial 30 de ani
Centrala de la Retezat este a doua cea mai mare de pe râurile interioare ale României, după cea de la Lotru. Pe lângă problemele cu hidroagregatele, funcționarea AHE Râul Mare - Retezat a mai fost afectată și de faptul lacul Gura Apelor, cu al său baraj din anrocamente, cel mai mare de acest fel din Europa, nu a putut fi umplut timp de peste 30 de ani până la nivelul la care a fost proiectat. Umplerea lacului, care se întinde pe circa 360 de hectare şi cumulează circa 220 de milioane de metri cubi de apă, a fost posibilă abia în vara anului 2021, după mai multe lucrări. Lacul de acumulare Gura Apelor şi amenajarea hidrografică de pe Râul Mare - Retezat au costat circa 250 de milioane de dolari, din care 50 de milioane au provenit dintr-un împrumut contractat de Guvernul României în primăvara anului 1976 de la Banca Mondială. Amenajarea hidroenergetică Râul Mare-Retezat are o putere instalată de 349 MW şi o producție medie de energie multianuală de 629,5 GWh.
Aproximativ 1,1 GW din capacitatea activelor Hidroelectrica sunt avuţi în vedere pentru retehnologizare sau modernizare până în 2030, printre altele, cu scopul, de a menţine rata de disponibilitate ridicată a bazei de active existente şi a debloca potenţialului hidrocentralelor actuale.
Citește pe Antena3.ro
Retehnologizarea hidrocentralei Vidraru, un eșec continuu
Unul dintre cele mai importante proiecte aflate pe lista de priorități a companiei Hidroelectrica este retehnologizare hidrocentralei Vidraru, de pe râul Argeș. Acest proiect a bifat în noiembrie anul trecut un nou eșec, după ce a cincea licitație organizată a fost anulată. Singura ofertă a fost depusă de consorțiul format din compania românească Electromontaj, lider al consorțiului, și Koncar Engineering Co. Ltd, o companie de inginerie din Croația, potrivit datelor din sistemul de achiziții publice. Subcontractant era firma românească Butan Grup. Valoarea estimată a acestui contract se ridica la 145 de milioane de euro. Vidraru este una dintre cele mai importante centrale pe care le operează Hidroelectrica, cu o putere instalată de 220 MW în cele patru grupuri. Prin realizarea lucrărilor se urmărea creşterea puterii active a fiecărui hidroagregat, de la 55 MW la minimum 58,8 MW, în condiţiile asigurării unei mai bune fiabilităţi, a scăderii necesarului de mentenanţă şi a creşterii siguranţei în exploatare.
Proiecte întârziate pe bandă
Un alt proiect cuprins în strategia de dezvoltare a companiei Hidroelectrica, publicată în 2020, era retehnologizarea hidrocentralei Mărișelu, județul Cluj. Studiul de fezabilitate pentru acest proiect a fost realizat în 2014, iar în 2019 au început demersurile pentru obţinerea Avizului de Gospodărirea Apelor și a Acordului de mediu. Deși am ajuns în 2024, contractul pentru retehnologizarea acestei unități, puse în funcțiune în 1977, încă nu a fost scos la licitație.
Întârziată este și reabilitarea hidrocentralei Slatina - Hidroagregatul 2, unde încă nu s-a organizat nicio licitație pentru atribuirea contractului de lucrări. În schimb, dacă este să ne referim la reabilitarea hidrocentralei Brădișor, de pe râul Lotru, care apare și ea pe lista de priorități în strategia de investiții publicată în 2020, aici s-a organizat o licitație în decembrie 2021, dar a fost anulată din cauza lipsei ofertelor. Ulterior, în noiembrie 2023 a fost organizată o nouă licitație a cărei valoare a fost estimată la 75 de milioane de euro. Practic, din cele 10 proiecte de retehnologizare care urmau să demareze în perioada 2020-2022, au fost semnate contracte doar pentru două dintre ele. Singurul contract de retehnologizare care era în curs de execuție în anul 2020 a fost sistat în 2022.
Profit istoric în 2023
Hidroelectrica, cea mai profitabilă companie din portofoliul statului român, a inclus în bugetul de venituri şi cheltuieli pe 2024 un rezultat net preliminat de 6,02 miliarde de lei pe anul trecut, ceea ce reprezintă un nou maxim istoric, în creştere cu 50% faţă de anul precedent, când profitul a atins 4 miliarde de lei. Bugetul de venituri și cheltuieli pe anul în curs indică un profit net de 4,83 de miliarde de lei la finele actualului an, adică o scădere de 20% faţă de 2023. Prin comparaţie cu 2022, evoluţia ar consta într-o creştere de circa 20%.
