Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Conducerea companiei Transelectrica are planuri mari. Promite investiţii masive şi reorganizarea companiei. Deocamdată îşi caută membrii pentru Consiliul de Supraveghere al Directoratului, iar cv-urile candidaţilor sunt care mai de care mai colorate. Vorbim despre o compania care are un rol vital în funcţionarea sistemului energetic naţional, dar unde specialiştii îşi găsesc greu locul în conducerea ei.
Unul dintre candidaţii la un fotoliul de membru al Consiliului de Supraveghere este Mircea Leonard Coşma, din comuna Prejmer, judeţul Braşov. Spicuind din cv-ul său aflăm că este preşedintele Cooperativei de Consum Dacica din Prejmer şi are o formaţie de muzică populară împreună cu soţia, Millennium Group. Unul dintre cântecele lui preferate este “Am plecat cândva de jos” şi călăuzit de mesajul acestei melodii, Mircea Leonard Coşma se pregăteşte acum să facă pasul cel mare. “Într-adevăr activez într-o formaţie de muzică populară. Am cântat şi pe la nunţi, dar asta este doar o pasiune, un hobby de-al meu în timpul liber”, spune Leonard Comşa. În trecut a mai fost director la o firmă de salubrizare, dar a lucrat şi pe zona de marketing la compania de servicii Electrica Serv, astăzi o companie falimentară.
Punctul forte al cv-ului este titlul de doctor în “Ordine Publică şi Siguranţă Naţională” obţinut la Academia de Poliţia Ioan Cuza cu tema “Sistemul electroenergetic naţional în aria securităţii şi siguranţei naţionale şi europene”, lucrarea fiind susţinută pe 25 ianuarie 2018. Tot aici a absolvit şi facultatea de drept în 2003.
Şi cum o teză de doctorat cu asemenea anvergură avea nevoie şi de un motto, Comşa i-a ales o replică dint-un film american: “Nu te teme niciodată de umbre, ele nu fac nimic decât să arate că este lumină în apropiere”. El s-a dovedit a fi şi un scriitor efervescent. În perioada doctoratului a reuşit să-şi lanseze două cărţi în aceeaşi zi, iar peste două săptămâni încă una.
De la pensie în staff-ul Transelectrica
Un alt candidat este Fanel Mihalcea, pensionar, fost prim-procuror şi prim-procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brailă, acesta candidând pentru prelungirea mandatului de membru al Consiliului de Supraveghere unde a intrat în luna noiembrie a anului trecut. Totodată, el este şi membru în Comitetul de Securitate al Consiliului de Supraveghere. Fostul procuror este tatăl Silviei Claudia Mihalcea, secretarul-general al Camerei Deputaţilor, o fostă colaboratoare apropiată a lui Viorel Hrebenciuc timp de mai mulţi ani.
Ştiinţele politice fac bine la energie
Tot din altă zonă decât cea cu specific energetic vine şi candidatul Alin Sorin Mitrică. Licenţiat în ştiinţe politice, el a fost secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene (2013-2015), administrator public al judeţului Dolj, în două rânduri, dar şi consilier al preşedintelui CJ Dolj. Pe lista candidaţilor mai figurează, printre alţii, Constantin Dumitru. Jurist, el este acum consilier în Ministerul Economiei, acţionar majoritar al companiei Transelectrica, iar în trecut a mai lucrat în Secretariatul General al Guvernului. Deţine şi el un doctorat, evident cu o lucrare care vizează siguranţa: “Securitatea Naţională-Modalităţi de valorificare şi exploatare a informaţiilor ce constituie atac la adresa securităţii naţionale”.
“Sincer vă spun că încă nu am citit cv-urile persoanelor respective. Propunerile ne vin de la acţionari. Din câte ştiu eu nu există restricţii în ceea ce priveşte expertiza pentru a candidat pentru aceste funcţii. În principiu, în Consiliu de Supraveghere se caută oameni cu expertiză pe mai multe domenii şi nu neapărat în domeniul energiei”.
Florin Cristian Tătaru, membru al Directoratului Transelectrica
5.319 lei este indemnizaţia fixă brută lunară pentru membrii Consiliului de Supraveghere
Şefii Transelectrica, unul şi unul
După ce specialiştii au fost înlăturaţi rând pe rând, invocându-se diverse motive, conducerea companiei Transelectrica (Directoratul) a început să fie populat cu persoane a căror pregătire profesională nu are nicio legătură cu interconexiunile energetice, ci mai degrabă cu conexiunile politice. Andreea Georgiana Florea, membră a Directoratului, este soţia primarului Sectorului 5 al Capitalei şi a lucrat la ASF, fiind responsabil cu educaţia financiară. Un alt membru, Florin Cristian Tătaru, a lucrat la Direcţia Silvică Maramureş şi ulterior a devenit parlamentar. Dan Valeriu Ardelean, un alt membru al Directoratului, este consultant in proiecte de amenajari interioare. Directorul Directoratului este Corina Popescu, fost secretar de stat în Ministerul Energiei în perioada Guvernului Cioloş, Din această funcţie ea a fost unul dintre coordonatori eleborarii noii strategii energetice a României. O strategiei despre care fostul ministru al Energiei, Toma Petcu, spunea că nu a ţinut cont cu preponderenţă de obiectivele exprimate la nivelul Uniunii Europene şi mai puţin de obiectivele sistemului energetic românesc, drept pentru care trebuie revizuită. În rezumat, strategie este mai degrabă o dare de seamă a situaţiei dezastroase în care se află sistemul energetic, fără însă a creiona un plan concret, pe etape şi surse de finanţare, pentru modernizarea lui.
Investiţiile noi, doar 29% din cheltuieli în 2018
Pentru următorii trei ani, compania Transelectrica şi-a programat investiţii de 1,7 miliarde de lei, din care circa 420 de milioane de lei vor fi alocaţi pentru acest an. Investitiile noi sunt însă în valoare de 120 de milioane de lei şi reprezintă doar 29% din totalul cheltuielilor de investiţii proprii ale companiei. De fapt, marile proiecte ale noii echipe manageriale, sunt, în general, vechile proiecte ale companiei lansate de predecesorii ei. În anul 2015 compania a lansat un program investiţional ambiţios care a inclus 100 de proiecte majore, din care nu mai puţin de 76 au fost demarate chiar în acel an. La acea dată valoarea celor 100 de proiecte depăşea suma de trei miliarde de lei. Pe de altă parte, conjunctura economică favorabilă, a facilitat atribuirea contractelor de execuţie la preţuri sensibil mai mici decât cele estimate iniţial, reducerile fiind de circa 30%.
Statul îşi faultează singur investiţiile
Programul lansat atunci de Transelectrica nu a respectat însă graficul de derulare pentru unele proiecte. Modificarea legii achiziţiilor publice, durata mare a procedurilor de achiziţie publică, emiterea cu întârziere a avizelor sau caruselul contestaţiilor sunt principalele cauze care au dus la derularea cu greutate a investiţiilor. De exemplu, la nivelul anului 2016, modificarea Legii achiziţiilor publice şi nefuncţionare SEAP au generat întârzierea realizării unor investiţii în valoare de 32,4 milioane de lei, iar investiţii de alte 43,4 milioane de lei au fost tergiversate pentru că Guvernul a emis cu mare întârziere hotărârile pentru expropieri. De asemenea, caruselul contesaţiilor a provocat întârzieri în valoare de 43,4 milioane de lei. Pe de altă parte, obţinerea cu mare greutate a avizelor necesare au amânat executarea unor lucrări în valoare de alte 6,2 milioane de lei.
Nerelizarea investiţiilor, un risc în creştere
Per total, numai în 2016 întârzierile în realizarea proiectelor planificate din cauze externe companiei au dus la reducerea planului de investiţii cu peste 140 de milioane de lei, dintr-un total de 356,62 milioane de lei. Pentru acest an, impactul acestor factori externi asupra nivelului investiţiilor este estimat să crească la 50,3%, ceea ce ar însemna nerealizarea unor investiţii în valoare de 208 milioane de lei.
