Riscuri sporite - Frîna la credite

Viteza de dezvoltare a creditului de consum este excesiv de ridicată şi devine riscantă atît pentru bănci, cît şi pentru macroeconomie, a declarat guvernatorul Mugur Isărescu. BNR a majorat joi cu 0,25 puncte procentuale, de la 9,75% la 10%, dobînda de politică monetară şi a anunţat că va monitoriza atent gradul de îndatorare a populaţiei.

Viteza de dezvoltare a creditului de consum este excesiv de ridicată şi devine riscantă atît pentru bănci, cît şi pentru macroeconomie, a declarat guvernatorul Mugur Isărescu. BNR a majorat joi cu 0,25 puncte procentuale, de la 9,75% la 10%, dobînda de politică monetară şi a anunţat că va monitoriza atent gradul de îndatorare a populaţiei.

Guvernatorul consideră că mesajele transmise băncilor comerciale nu sînt suficiente şi este nevoie de acţionarea prin anumite pîrghii, precum creşterea provizioanelor, şi prin rapoarte de echilibru mai strînse. "Este extrem de îngrijorător să aud că se iau credite pentru că omul nu are cu ce să plătească întreţinerea. Creditul e luat pentru a fi dat înapoi şi cu dobîndă, care nu e nemiloasă. Din acest punct de vedere, creditul trebuie să acopere un dezechilibru temporar, însă dacă devine permanent toată lumea trebuie să aibă de gîndit", a continuat Isărescu.

PERICOLE. Guvernatorul BNR s-a referit şi la unele produse care au devenit periculoase, precum creditele acordate fără o analiză temeinică a situaţiei financiare a clientului. "Le transmitem băncilor comerciale că trebuie să termine cu creditele date cu buletinul şi să le explice clienţilor riscurile la care se supun dacă iau credite în valută. Dincolo de reclamele la tv, care sînt sigur că se vor împuţina şi care reprezintă doar partea plăcută a creditării, băncile îşi urmăresc scopul de a obţine profit. Noi, ca bancă centrală, le spunem să facă acest joc în condiţii de risc minim pentru a proteja economisirile populaţiei", a explicat Isărescu.

Potrivit datelor BNR, creditele acordate populaţiei însumau 81,75 de miliarde de lei la finele lunii aprilie, din care împrumuturile în euro şi alte valute reprezentau echivalentul a 45,12 miliarde lei (55% din total). Din totalul împrumuturilor, creditele de consum reprezentau mai mult de trei sferturi, respectiv 62 de miliarde de lei, diferenţa fiind acoperită de creditele pentru locuinţe (16,32 miliarde de lei) şi cele acordate pentru alte scopuri (3,39 miliarde de lei). În România, structura creditelor angajate de populaţiei se află la polul opus mediei din statele UE. În România, creditele ipotecare reprezintă numai 20% din creditul pentru persoane fizice, iar în UE ponderea ajunge la 70%, în timp ce creditele de consum cumulează 80% pe piaţa românească.