Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Avantajele şi riscurile exploatării gazelor de şist vor fi analizate în dezbateri publice organizate de Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice. Prima dintre aceste dezbateri va avea loc la începutul lunii iunie la Bucureşti. “Vom organiza dezbateri publice. Vom începe prin organizarea unei dezbateri publice la Bucureşti, în prima decadă a lunii iunie, cu specialişti, cu experţi şi, bineînţeles, cu organizaţii neguvernamentale, pentru a putea explica în mod cât se poate de ştiinţific care sunt avantajele şi dezavantajele”, a declarat Rovana Plumb, ministrul Mediului, invitată la Antena 3.
Ministrul a explicat că până la exploatarea zăcămintelor de gaze de şist prin fracturare hidraulica urmează a fi parcurse mai multe etape, care se întind pe durata mai multor ani. Astfel, prima etapă, prospecţiunea, durează doi ani, următoarea este explorarea, care durează în jur de cinci ani, şi cea de-a treia, finală, exploatarea. “Trebuie să facem o departajare clară între procesul de explorare, unde vom vedea dacă ţara noastră dispune sau nu de resurse şi unde nu există niciun risc de mediu, şi componenta de exploatare, care presupune risc de mediu. Perioada de explorare va dura minimum cinci ani, timp în care este posibil să apară şi alte tehnologii de exploatare mai prietenoase cu mediul. Din informaţiile pe care le avem, există în procedură de analiză alte două noi tehnologii, care sunt prietenoase cu mediul, şi care asigură totodată şi protecţia cetăţenilor care locuiesc în apropierea zonelor de exploatare”, a precizat Rovana Plumb.
Chevron foloseşte o metodă controversată
Fracţionarea hidraulică în şist, metoda prin care Chevron vrea să extragă gaze naturale în Bârlad, Vama Veche, Adamclisi şi Costineşti, poate conduce la poluarea apei potabile şi la deranjamente la nivelul scoarţei terestre urmate de cutremure puternice. “Fracţionarea hidaulică în şist este o noutate pentru ţara noastră. Pentru exploatarea gazelor de şist este nevoie de realizarea unor studii amănunţite bazate pe informaţiile din zona perimetrelor pentru care există aprobare, respectiv zonele din Dobrogea. E nevoie de un studiu deoarece se lucrează în necunoscut, în adâncime şi nu ştii comportamentul în stratul şistului. Astfel, pot avea loc accidente foarte grave şi chiar la distanţe mari faţă de locul în care s-a forat”, a declarat pentru Jurnalul Naţiona, Maria Cristescu, conferenţiar doctor inginer în cadrul Universităţii de Petrol şi Gaze din Ploieşti.
Aceasta susţine că trebuie ţinut cont de foarte mulţi factori pentru a realiza fracţionarea hidraulică în şist, însă pentru asta este nevoie de cunoştinţele unor specialişti din domenii diferite, cum ar fi geofizicieni, fizicieni, geologi, chimişti etc. Potrivit declaraţiei Rovanei Plumb, instituţiile din subordinea MMSC vor realiza o cercetare geologică, seismică, pentru a se testa dacă există sau nu risc seismic la exploatarea gazelor de şist. Legat de substanţele chimice introduse în pământ o dată cu fracturarea hidraulică, Rovana Plumb a spus că speră ca pe viitor acestea să fie înlocuite cu amidon, care nu prezintă niciun risc pentru mediu. Chevron deţine concesiuni pentru a efectua lucrări de prospecţiuni a gazelor de şist la trei blocuri din România cu o suprafaţă de 270.000 de hectare (Costineşti, Vama Veche şi Bârlad). Potrivit estimărilor Agenţiei americane de informaţii privind energia, România, Ungaria şi Bulgaria au, împreună, rezerve de gaze de şist de 538 de miliarde de metri cubi, suficient pentru a acoperi necesarul României pentru aproape 40 de ani.
“În fracturarea hidraulică se folosesc 750 de substanţe chimice periculoase. Deja, una dintre tehnologii foloseşte înlocuirea substanţelor cu amidonul, care nu reprezintă niciun fel de risc” Rovana Plumb, ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice
