România are vise de 50 de miliarde de euro. De ce parteneriate public-private au şanse mici

Tara noastra are proiecte de parteneriate public-private in valoare de 50 de miliarde de euro, insa investitorii sunt reticenti deoarece statul nu poa­te garanta pentru proiecte, iar privatii trebuie sa preia riscul finantarii.

'Romania are in aceste momente proiecte de parteneriat public-privat de 50 de miliarde de euro. Totul sta in capacitatea noastra de a reusi sa facem aceste proiecte', a declarat Mi­hai Prisacariu, directorul general al Unitatii Centrale pentru Coordo­na­rea Parteneriatelor Public-Privat.
Pentru a avea o comparatie, asta inseamna 41% din produsul intern brut al Romaniei si este peste bugetul pe un an al Guvernului.

Piedici europene
Romania a avut mult de furca cu oficialii europeni in privinta parteneriatelor public-private. Daca se face o anumita investitie, pe legea convenita cu Comisia Europeana, statul roman nu poate da garantii financiare decat pentru maxim 49% din suma. Daca ofera 51%, atunci Romania trebuie sa treaca pe deficitul raportat la Eurostat toata lucrarea, nu doar cota sa din total. Situatie contradictorie, din moment ce intreaga Europa s-a dezvoltat exact prin astfel de parteneriate, iar atunci aceste sume n-au fost trecute in raportari. Premierul Emil Boc a declarat si el ca 'Romania are 20 de proiecte de parteneriat in regim public-privat care pot completa investitiile facute cu bani de la buget'.

'Nicaieri in lume investitiile nu se fac doar cu bani de la buget, sunt bine­veniti, dar nu ajung', a afirmat Boc. El a dat si mai multe exemple, precum centrala de acumulare prin pompaj de la Tarnita – investitie de un miliard de euro, reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda, proiectul AGRI – care tinteste aducerea de gaz natural lichefiat ieftin din zona caspica si gazoductul Nabucco.

Boc a mai anuntat ca in parteneriat public-privat se vor face in curand mai multe licitatii pentru autostrazi: tronsonul Sibiu – Pitesti, in valoare de un mili­ard de euro, autostrada Co­mar­nic – Brasov si cea care va lega Tar­gu-Mures de Iasi si Ungheni. Premierul a mai anuntat ca din agricultura do­res­te realizarea canalelor Siret – Ba­ra­gan si Dunare – Bucuresti. De ase­me­nea, el a mai afirmat ca are in plan si realizarea de spitale de ur­gen­ta regionale impreuna cu pri­va­tii, cat si un penitenciar

Citește pe Antena3.ro

Când vom ști cine a câștigat alegerile prezidențiale din SUA

Unii au plecat deja
Mare parte din aceste proiecte au fost prezentate si in turneele facute de ministri in China, de unde s-au intors doar cu promisiuni, insa fara nici un contract semnat. Deja statul roman nu are o istorie prea fericita cu o parte din aceste proiecte. Astfel, francezii de la Vinci au denuntat in 2010 contractul de 4,8 miliarde de euro pentru cei 55 de kilometri ai autostrazii Comarnic – Brasov. De asemenea, o serie de grupuri energetice, precum RWE, Gaz de France SUEZ, CEZ si Iberdrola au renuntat la proiectul de 4 miliarde de euro al unitatilor 3 si 4 de la centrala Cernavoda.

Unul dintre regii asfaltului, res­pec­tiv Dorinel Umbrarescu, a lasat-o pe Elena Udrea, ministrul Dezvoltarii, cu ochii in soare. Dupa ce fir­ma lui Umbrarescu a fost de­sem­na­ta castigatoare a trei loturi de rea­bili­ta­re de drumuri judetene din ta­ra, in va­loare de peste 250 de mili­oa­ne de euro, prin Programul Na­tio­nal de Dez­voltare a Infrastructurii, acesta s-a vazut nevoit sa nu mai semneze con­tractele deoarece nu a gasit finan­ta­re. 'Un rege al asfaltului a re­nun­tat la parteneriatul cu Ministerul Dezvoltarii si ne-a lasat cu pachetele in brate', a declarat Elena Udrea.

PNDI este un program prin care ministerul vrea sa reabiliteze 10.000 de kilometri de drumuri judetene prin parteneriat public-privat. Cu alte cuvinte, anul acesta si anul viitor se organizeaza licitatiile si se vor semna contractele, urmand ca lucarile sa fie realizate de constructori din banii lor sau cu bani de la banca, iar din 2013 statul incepe sa plateasca banii contructorilor pana in 2020.

Udrea spera ca anul acesta sa fie pus la punct parteneriatul public-privat astfel incat Cadastrul National, Sala Polivalenta din Capitala, Eco-cartierul de 10.000 de locuinte din Ghencea sau modernizarea Institutului 'Ana Aslan' sa se realizeze in acest regim.