Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La nivelul Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA) a fost constituit un grup de lucru pentru stabilirea unor măsuri care să aibă ca efect reducere diferenţelor între regiuni, judeţe şi medii de rezidenţă. Acestea vor viza, în esenţă, îmbunătăţirea infrastructurii de transport şi a celei edilitare, facilităţi economice şi fiscale etc., iar la nivelul fiecărui judeţ vor fi identificate zonele cu probleme sociale care au nevoie de ajutor pentru asigurarea unui cadru economic de dezvoltare.
La nivelul MDLPA au fost deja pregătite rapoartele privind starea teritoriului şi a zonelor rurale în declin, iar acestea au scos în evidenţă decalajele majore de dezvoltare între regiuni şi judeţe.
Strategii uitate în sertare
Zeci de strategii naţionale au fost adoptate după anul 2007 când România a devenit membră a Uniunii Europene. Niciuna dintre ele nu a fost dusă la bun sfârşit, toate rămânând doar promisiuni neonorate. În lipsa unui program coerent de dezvoltare la nivel naţional, regiunile au evoluat haotic, astfel că în timp ce unele au continuat să se dezvolte, beneficiind de o infrastructură economică, de transporturi şi edilitară bună, altele mai mult au bătut pasul pe loc, rămânând prizonierele sărăciei.
Diferenţa dintre bogaţi şi săraci, o constantă
De exemplu, în 2014 se spunea că polarizarea economiei româneşti ajunsese la apogeu. Judeţul Vaslui, cel mai sărac din România a generat un PIB pe cap de locuitor de 14.000 de lei, în timp ce judeţul cel mai bogat, exceptând regiunea Bucureşti-Ilfov, Timişul, avea 47.000 de lei. În 2020, Timişul continua să stea cel mai bine la acest indicator, iar Vasluiului cel mai prost, în condiţiile în care diferenţele dintre cele două zone reduseseră insesizabil. Judeţul Vaslui ajungea la un PIB/cap de locuitor de circa 28.000 de lei, iar judeţul Timiş la aproximativ 80.000.
Citește pe Antena3.ro
Diferenţele salariale au explodat
Un alt indicator care spune multe despre felul în care s-au dezvoltat judeţele României este salariul mediu net/lunar. În 2014, cel mai mic, 1.307 lei, se înregistra în judeţul Teleorman, în timp ce în judeţul Cluj era cel mai mare, 1.821 lei, astfel că diferenţa dintre ele era de 28%. În 2020 cel mai mic salariu era înregistrat în Harghita, 2.392 lei, în timp ce Clujul continua să domine la nivel naţional cu 3.929. În şase ani diferenţa dintre cel mai mare salariul mediu net/lunar şi cel mai mic a ajuns la 40%.
În 6 ani, Timişul a câştigat 20 mld. lei, Mehedinţi, 3 mld.
În 2014, judeţele care avea cel mai mare PIB erau Cluj, Timiş şi Constanţa, ele regăsindu-se în Top 3 din punctul de vedere al acestui indicator şi în 2020. În topul judeţelor moarte economic figurau în 2014 judeţele Tulcea, Mehedinţi şi Giurgiu, iar ele îşi păstrau locurile codaşe şi în 2020. Pentru judeţul Timiş, creşterea economică înregistrată în acest interval a însemnat un plus la PIB de 20 de miliarde de lei, în timp ce pentru judeţul cel mai sărac a însemnat un plus de numai 3 miliarde de lei.
Regiunea fără autostrăzi
În România se vorbeşte de ani de zile despre autostrăzi, dar Moldova a rămas regiunea cu numai câţiva kilometri, dar în schimb are un sfert din toate drumurile pietruite ale ţării. Din cei 17.831 km de drumuri pietruite, 4.256 km se află în regiunea de nord-est. De asemenea, din cei 9.029 km de drumuri de pământ, aproape 1.400 km se afla tot aici.
Evoluţia Produsului Intern Brut în cele mai bogate judeţe şi cele mai sărace (mil. lei)
PIB 2014 2020
Timiş 33.379 53.366
Constanţa 26.391 49.295
Cluj 24.030 52.759
Mehedinţi 5.071 8.059
Tulcea 5.676 8.846
Sursa: CNP
