Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România este printre cele şase state care permit utilizarea acţiunilor nenominale, la purtător, fără nicio restricţie, nici măcar la tranzacţionarea lor. În acest fel, o firmă poate să-şi ţină la secret acţionarii şi, în acelaşi timp, să funcţioneze legal. Metoda este foarte puţin cunoscută chiar şi printre consultanţii fiscali având în vedere că prevederea legală este strecurată într-un alineat din Legea societăţilor comerciale, lege care are 150 de pagini, 293 de articole şi câteva mii de alineate.
Doar 364 de firme din cele peste 830.000 înregistrate la Registrul Comerţului îşi ţin acţionarii la secret, potrivit unor estimări Rise Project. Este un club extrem de select de companii care au decis să funcţioneze fără a se cunoaşte cine este în spatele lor. Problema este că prin aceste companii se scurge, după unele estimări, 1% din bugetul anual, a declarat recent sociologul Alin Teodorescu. Asta înseamnă 2,3 miliarde de lei, la nivelul anului 2016.
Şi totuşi, dividendele lasă urme
O firmă cu acțiuni la purtător se înfiinţează la fel ca oricare alta la Registrul Comerţului, iar membrii fondatori au obligaţia să anunţe dacă hotărăsc să aibă şi acţiuni nenominale. Însă, dacă decid să facă acest lucru pe parcurs, nu mai au obligaţia să anunţe la Registrul Comerţului, a explicat Dan Schwartz, managing partner RSM România, companie de contabilitate, consultanţă fiscală şi audit financiar.
O astfel de firmă funcţionează la fel ca oricare alta, diferenţa fiind că acțiunile la purtător nu sunt atribuite unei persoane fizice sau juridice, ci aparțin celui care le are în buzunar sau în seif. Totuşi, aceşti acţionari din umbră nu sunt total necunoscuţi pentru firma respectivă. Numele lor poate să devină publice atunci când primesc dividende sau când participă la AGA, însă dacă doresc cu tot dinadinsul să rămână necunoscuţi o pot face. “Pot să nu participe la AGA şi să dea un cont bancar cu numele altei persoane care să primească dividende, dar firma trebuie să aibă un act de cedare a dreptului de proprietate în baza căruia să facă plata dividendelor”, spune Dan Schwartz.
Între linii
Citește pe Antena3.ro
“Acţiunile nominative pot fi convertite în acţiuni la purtător şi invers, prin hotărârea adunării generale extraordinare a acţionarilor, luată în condiţiile art. 115 (prezenţa a cel puţin o pătrime din acţionari)”
Articolul 91, alineatul 4, Legea 31/1990
Interzis la licitaţii
Cum aceste firme au câştigat numai în 2016 licitaţii de 2,3 miliarde de lei, înseamnă că sunt abonate la contracte pe banii statului. Un calcul sumar arată că o astfel de firmă suge anual de la stat, în medie, 6,3 milioane de lei, circa 1,4 milioane de euro. Aceste companii construiesc șosele, sunt implicate în mari afaceri cu energie sau în industria metalurgică. Din acest motiv, mai multe organizaţii şi recent şi două partide politice au lansat iniţiative legislative care să blocheze accesul la contractele publice pentru toate firmele cu acţionari offshore şi acţiuni la purtător.
“Cei care deţin acţiuni nenominale nu pot fi identificaţi imediat pentru că nu sunt înregistraţi la Registrul Comerţului. Însă, dacă apar fapte de natură penală, aceştia pot fi cunoscuţi, mai greu, dar pot. Procuratura poate cere firmei în cauză să spună cine deţine acţiuni nenominale, cel puţin la prima tranzacţie. Ulterior, poate merge din tranzacţie în tranzacţie. Este un proces complicat, dar este posibil”. Dan Schwartz, consultant fiscal
Tel Drum, o firmă de întreţinere, plombare și deszăpezire a drumurilor, a înregistrat, în 2016, un profit de 2,19 milioane lei.
Paradisul românesc
Nu mai puţin de 13 țări au interzis complet emiterea de acțiuni la purtător din cauza riscurilor legate de spălare de bani şi terorism. Dintre cele 35 de state care mai permit astăzi afacerile cu aceste titluri de valoare, doar șase – printre care și România – nu impun nicio restricție la tranzacționarea lor, se arată în studiul celor de la Rise Project. Restul de 29 au introdus restricţii precum numirea unui custode pentru acțiuni sau imobilizarea acestora la o adresă fixă. Alături de România, numai Austria, Insulele Virgine, Coreea de Sud, Portugalia şi Spania au lăsat complet liber regimul acţiunilor la purtător.
Dragnea neagă implicarea în Tel Drum
Acţiunile la purtător au intrat în atenţia opiniei publice odată cu afacerile Tel Drum, companie despre care se bănuieşte că ar fi deţinută în secret de Liviu Dragnea, prin intermediul acţiunilor nenominale, potrivit unui raport publicat pe www.riseproject.ro. Liderul PSD a negat aceste afirmaţii. „Nu am nicio acţiune la purtător, nu am nicio societate. Specialiştii mi-au explicat că nimeni nu poate să aibă nişte acţiuni, să le ţină ascunse”, a declarat Dragnea.
