Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Recesiunea economică mondială care s-a făcut simţită începând cu anul 2008 a adus economia românească aproape de colaps, scoţând de sub preş gravele sale dezechilibre. Indicatorii economici s-au prăbuşit. Şomajul, deficitul bugetar şi datoria externă au explodat, iar productivitatea muncii a luat-o la vale. Statistica ne arată însă că au fost ţări din fostul bloc comunist care au reuşit să-şi păstreze creşterea economică în plină criză, să atragă masiv investiţii străine, să investească în infrastructura rutieră foarte mulţi bani şi să nu taie salariile.
Vorbim despre Cehia, Polonia şi Ungaria, ţări care au reuşit în această perioadă să surclaseze România la aproape toate capitolele. Sub noi nu se mai află decât Bulgaria. Un clasament pe care nu reuşim să-l schimbăm în bine pentru noi nici la peste 10 ani de la integrarea în Uniunea Europeană.
Salariu minim, doar peste Bulgaria
Deşi în perioada 2008-2015 salariul minim în România a crescut de la 139 de euro la 218 euro, înregistrând un salt de 58%, nu am putut depăşi Ungaria, Cehia şi Polonia pentru că această creştere a început de la un nivel foarte scăzut. La nivelul UE, sub noi nu mai găsim decât Bulgaria, care însă a reuşit să ne depăşească la procentul de creştere în acest interval de timp.
Autostrăzile rămân o problemă - caseta
Din punct de vedere al densităţii autostrăzilor, cu 1,5 km autostradă/1.000 km. pătraţi, România se situa în 2013 cu mult sub media europeană de 35 km/1.000 km. pătraţi. Eram pe poziţia 27 din 31 de ţări europene şi mult sub media est-europeană de 12,3 km/1000 km pătraţi. Aveam numai 550 km de autostradă în exploatare, la o suprafaţă a ţării de aproape 239.000 km pătraţi. La acest capitol ne întrecuse şi Bulgaria care avea în exploatare 562 km de autostradă, la o suprafaţă a ţării de sub 111.000 km pătraţi, potrivit unui raport al Consiliului Concurenţei. În Polonia vorbeam deja despre 837 km, în Cehia de 727 km și în Ungaria de 696 km. Cel mai spectaculos salt l-a reuşit Polonia care, din 2007 și până în 2014, a construit 1.500 de km de autostradă şi drumuri expres, iar densitatea reţelei rutiere s-a dublat. România de abia în 2016 a ajuns să aibă 747 de km. de autostradă şi mai are în lucru 300 de km., dar toate proiectele sunt întârziate.
Investiţiile s-au topit după 2008
Anul 2008 a fost cel mai bun pentru noi dacă ne uităm la investițiile străine directe atrase - 9,496 miliarde de euro. Anii următori au fost un adevărat dezastru, România ne mai reuşind să atingă această performanţă. O uşoară revigorare s-a făcut simţită de abia în 20014 şi 2015 când ne-am apropiat de 2,7 miliarde de euro. În 2015 PIB-ul a fost de 712,83 miliarde de lei (160 miliarde de euro), el avansând cu numai 36 de miliarde de euro în intervalul 2007 - 2015. În ultima perioadă, România a reuşit să se înscrie în plutonul fruntaş al în UE, iar pentru 2016 se estimează un avans de circa 4%, ceea ce ar duce PIB-ul la 757 miliarde de lei (aproximativ 170 miliarde de euro). Analiştii economici atrag însă atenţia că această creştere este alimentată în special de consumul populaţiei şi nu de investiţii, cum ar fi fost normal.
Zona imobiliară, ce mai atractivă
Potrivit unui studiu al firmei de consultanţă EY, la nivelul Uniunii Europene în 2015 au fost demarate 5.083 de proiecte de investiții, cu 14 % mai mult decât în 2014. Din rândul ţărilor analizate, nu mai puțin de 211 de investiții au fost atrase de Polonia, ceea ce a reprezentat o creștere cu 61 % față de anul precedent când a atras 132 de mari investiții străine. De altfel, Polonia a reprezentat a șaptea destinație a acestor investiţii din Uniunea Europeană și a doua după numărul locurilor de muncă create, fiind devansată doar de Marea Britanie. România a ocupat un loc codaş cu numai 50 de investiții demarate în 2015, după ce în 2014 reuşise să atragă 62. Cele mai multe au vizat proiecte imobiliare. Ele însă nu au creat locuri de muncă pe termen lung, iar majoritatea au fost plătite cu salariul minim pe economie.
Acest gen de investiţii atrase se înscrie însă în logica dezvoltării țării, bazată pe o numeroasă forță de muncă slab calificată (puțin peste 15 % din populația cu vârsta între 25 și 64 de ani a absolvit studii superioare, media europeană fiind de 29 %) și pe lipsa infrastructurii de calitate, aratau realizatorii cercetării.
Adoptarea euro, o perdea de fum
La sfârșitul anului 2014, după şapte ani de la integrarea în UE, în România Produsul Intern Brut (PIB)/locuitor (ajustat la Paritatea Puterii de Cumpărare - PPC) reprezenta circa 55,3% din media UE. Țările cele mai sărace care fuseseră primite până atunci în zona euro au fost Estonia (în 2011), cu un PIB/locuitor ajustat la PPC de 63,4% din media UE și Letonia (în 2014), cu un PIB/locuitor ajustat la PPC de 63,8% din media UE. Pentru a ajunge însă şi noi lângă Estonia, la 63,4% din media UE la PIB/locuitor ajustat, România ar trebui să crească, timp de şapte ani, cu circa 2 % mai repede decât media Uniunii Europene. Un lucru practic imposibil de realizat.
Polonia a rămas pe creştere
România şi Polonia sunt cele mai mari pieţe din Europa Centrala şi de Est. Două ţări cu economii asemănătoare, dar care au evoluat diferit după integrarea în UE. La nivelul anului 208, Polonia a înregistrat o creştere economică de 5,1%, în timp ce România raporta o creştere de 7,3%. Următorii ani au schimbat balanţa în favoarea polonezilor. Economia lor s-a încăpăţânat să crească în anii de criză mondială, în timp ce la noi creşterea economică a dispărut. În 2009, noi consemnam o scădere de 6,6%, polonezii bifau o creştere de 1,6%. Noi am reuşit să revenim pe creştere de abia în 2011 când economia a urcat cu 2,5 %, dar în acel an Polonia avea o creştere de 4,3%. Per total, în perioada 2008 - 2011 Polonia a avut o crestere economică de 14,9% în timp ce noi a trebuit să ne mulţumim cu 3,4%.
Cei mai loviţi după Grecia
Dintre cele 28 de ţări ale Uniunii Europene, România avea în 2011, după trei ani de criză cea mai mare pondere a populaţiei aflate în intervalul veniturilor cele mai reduse, potrivit Comisiei Europene. Dintre cele opt regiuni de dezvoltare în care este împarţită România, în şase putere de cumpărare a locuitorilor era sub 50% din media UE. Singurele situat între 50% şi 75% din media UE erau Regiunea Vest (judeţele Timiş, Arad, Caraş-Severin şi Hunedoara) şi regiunea Bucureşti-Ilfov. La nivel naţional, românii aveau în medie o putere de cumparare de 54% din media europeană, penultima din UE, doar înaintea Bulgariei (47%). Lucrurile erau prectic neschimbate şi în 2014.
Conform unui raport Eurostat, dat publicităţii la începutul lui 2016, 38,1% din locuinţele din România au WC în curte (media europeană fiind de 27%). Peste această media se plasa Regiunea Sud-Vest, Oltenia fiind zona „cu cea mai mare pondere a locuinţelor cu toaletă în curte (55,4%)“
Şi la inovaţie stăm modest
Alături de Bulgaria şi Letonia ne clasăm pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în privinţa inovaţiei, potrivit unui clasament întocmit anul trecut de Eurostat. În acelaşi timp, Cehia, Polonia şi Ungaria au fost incluse în categoria ţărilor moderat inovatoare.
Investiţii străine directe atrase (mld. euro)
1 România Polonia Cehia Ungaria Bulgaria
2010 2,2 9,6 6,7 1,1 1,6
2014 2,43 9 838 838 1,82
Evolutia salariului minim lunar
Ţara Salariul minim (euro-lună)
1ian. 2008 1 ian 2015 Evoluţia (%)
Bulgaria 112 184 64
România 139 218 58
Ungaria 272 333 22
Cehia 300 332 11
Polonia 313 410 31
