Aceasta este concluzia unei analize realizate de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, care susține că adevărata provocare nu este alegerea între Bruxelles și București, ci capacitatea României de a transforma resursele naturale în dezvoltare și influență strategică.
Energia, o miză de securitate și dezvoltare
Potrivit analizei, războiul din Ucraina a demonstrat că independența energetică înseamnă și independență politică. Statele dependente de importurile de energie au fost obligate să ia decizii economice și diplomatice sub presiune, în timp ce creșterea prețurilor la energie a alimentat nemulțumirea socială și ascensiunea curentelor populiste și extremiste.
Autorul consideră că România se află într-o poziție privilegiată, având gaze naturale, energie nucleară, hidroenergie, un potențial important pentru surse regenerabile și acces la fonduri europene pentru modernizarea infrastructurii energetice. Cu toate acestea, țara se confruntă în continuare cu prețuri ridicate la energie și cu un nivel ridicat de nemulțumire în rândul populației.
Gazele din Marea Neagră, o oportunitate istorică
Analiza arată că exploatarea gazelor din Marea Neagră poate transforma România într-unul dintre cei mai importanți producători de gaze naturale din Uniunea Europeană.
Beneficiile ar include reducerea dependenței de importuri, creșterea veniturilor la buget și consolidarea competitivității economiei.
Totuși, Dumitru Chisăliță avertizează că simpla exploatare a resurselor nu garantează prosperitatea.
„Resursele nu creează automat prosperitate. Diferența este făcută de instituții, investiții și de capacitatea statului de a transforma avantajele naturale în avantaje economice și tehnologice”, se arată în analiză.
Mai mult decât export de materii prime
Autorul susține că România trebuie să folosească veniturile generate din exploatarea gazelor pentru dezvoltarea unei industrii competitive.
Printre domeniile considerate esențiale se numără producția de echipamente electrice, componente pentru rețele inteligente, baterii, tehnologii nucleare, software energetic și cercetare aplicată.
În opinia sa, adevărata miză este transformarea energiei într-un motor al unei noi etape de industrializare și al unei prosperități durabile.
Patriotismul economic și integrarea europeană nu se exclud
Analiza respinge ideea că România ar trebui să aleagă între interesul național și apartenența la Uniunea Europeană.
Patriotismul modern nu înseamnă izolare sau protecționism, ci investiții în educație, cercetare, inovare și instituții capabile să valorifice resursele țării.
În același timp, apartenența la Uniunea Europeană oferă acces la piața unică, la fonduri și la lanțurile industriale europene, instrumente care pot amplifica ambițiile României, nu le pot limita.
România trebuie să participe la construirea politicilor europene
Dumitru Chisăliță consideră că marile state europene își promovează interesele în interiorul Uniunii Europene, nu în afara ei, iar România ar trebui să urmeze același model.
În locul unei dezbateri despre „mai puțină Europă”, autorul susține că țara are nevoie de instituții competente, experți care să participe la elaborarea politicilor europene și lideri preocupați de construirea unor alianțe solide.
Energia poate transforma România într-un actor regional
Analiza subliniază și dimensiunea geopolitică a energiei. România ar putea deveni un furnizor important de securitate energetică pentru regiunea Mării Negre și pentru Europa, contribuind inclusiv la consolidarea independenței energetice a Republicii Moldova și la reconstrucția infrastructurii energetice din Ucraina.
În concluzie, Dumitru Chisăliță apreciază că România dispune de resurse naturale, de o poziție geografică strategică și de acces la finanțare europeană, însă succesul va depinde de modul în care aceste avantaje vor fi valorificate.
Potrivit analizei, confruntarea decisivă a următorului deceniu nu va fi între naționaliști și europeni, ci între statele care vor transforma tranziția energetică într-un avantaj competitiv și cele care vor rata această oportunitate.
