SAC fără fund / Preţul crizei: 2.800 miliarde $

Cea mai severă criză financiară din ultimii 80 de ani a pro­vocat prăbuşirea burselor, falimentele unor mari bănci şi firme de asigurări de talie mondială. SUA, UE, dar şi alte ţări au fost nevoite să ia măsuri de ne­i­maginat înainte de declanşarea uraganului financiar, în încercarea de a stopa prăbuşirea întregului sistem economic. Pierderile acumulate de sistemul financiar mondial sunt estimate de Banca Angliei la 2.800 miliarde de dolari. Criza a afectat puternic şi statele vecine României: Banca Mondială a cerut Bulgariei un plan de urgenţă, Comisia Europeană şi FMI pre­gătesc ajutoare financiare pentru Ungaria, iar Ucraina are deschisă o linie de credit de 16,5 miliarde de dolari de la FMI. Pentru România, decizia Agenţiei Standard&Poor’s de a retrograda ratingul la datoria externă a venit ca un duş rece, leul pierzând 5 bani în două zile. Spre deosebire de vecini, România nu negociază cu FMI asistenţă financiară. Criza se simte însă în economie. Piaţa imobiliară şi companii din industria auto, construcţii şi siderurgie anunţă restrângerea activităţii. Până acum guvernele din întreaga lume au alocat 4.000 de miliarde de dolari pentru oprirea prăbuşirii economiei mondiale.

FMI s-ar putea confrunta cu o lipsă de fonduri necesare pentru a salva numărul mare de state aflate în dificultate şi ar putea recurge la măsuri extreme, cum ar fi tipărirea de bani.

Exxon a pierdut primul loc în topul capitalizării mondiale în urma scăderilor de pe burse, fiind înlocuit de Volkswagen, care are o valoare de 370 miliarde de dolari, faţă de 343 ale Exxon.

Asiguratorii americani se bat pentru 90 de miliarde de dolari oferiţi de Trezoreria SUA.

170.000 de polonezi vor părăsi Irlanda în 2009 din cauza recesiunii, provocând o criză a berii în baruri.

Whirlpool va da afară 5.000 de angajaţi în 2009.

Preţul locuinţelor a scăzut cu 17,7% în SUA între august 2007 şi august 2008. La noi, preţurile au scăzut cu 20%.

Costurile crizei financiare cresc cu repeziciune cu fiecare clipă care trece. Pierderile sistemului privat însumează 2.800 de miliarde de dolari, potrivit unui raport întocmit de Banca Angliei. Ultimele zile au fost marcate de împrumuturile acordate de FMI, dar şi această sursă ar putea să sece, în condiţiile înmulţirii cererilor.

În ciuda măsurilor extreme adoptate de guvernele din întreaga lume pentru a stinge criza financiară, aceasta continuă să se întindă ca o vâlvătaie. Potrivit raportului bianual privind Stabilitatea Financiară întocmit de Banca Angliei, pierderile sectorului financiar privat însumează 2.800 de miliarde de dolari. Banca Angliei a dublat estimările precedente asupra posibilelor pierderi cu care se vor confrunta instituţiile financiare începând din primăvara, dar a precizat că, în timp, adevăratele pierderi ar putea fi reduse până la o treime sau chiar la jumătate. Numai în Marea Britanie pierderile băncilor, din cauza creditelor şi a titlurilor private, sunt de 188 de miliarde de dolari. De altfel, Mervyn King, guvernatorul băncii centrale, a mărturisit săptămâna trecută că sistemul bancar britanic a fost în octombrie mai aproape de colaps ca niciodată de la începutul primului război mondial. În plus, banca avertizează că riscurile pentru sistemul financiar global vor persista chiar şi după ce multe guverne au intervenit pentru a-şi întări structurile naţionale. “Injecţiile” de până acum au depăşit 4.000 de miliarde de dolari şi au început deja discuţiile pentru altele noi.

VECINII, ÎN CRIZĂ
Acum câteva zile, Fondul Monetar Internaţional a semnat cu guvernul ucrainean un acord de principiu care prevede acordarea unui împrumut de 16,5 miliarde de euro pentru atenuarea efectelor crizei financiare.

În următoarea perioadă, Ungaria va semna un acord stand-by solicitând 10 miliarde de dolari, promiţând, în schimb, acţiuni extrem de dure. Astfel, premierul Ferenc Gyurcsany a anunţat că va fi ţintit un deficit bugetar de 2,6 % din PIB, aceasta însemnând tăierea în carne vie a cheltuielilor sociale şi a salariilor bugetarilor. Şi Comisia Europeană şi-a oferit ajutorul. “Comisia este pregătită să ajute şi ne pregătim să oferim asistenţă financiară Ungariei”, a declarat purtătorul de cuvânt al CE, Amelia Torres.

Deficitul de cont curent imens şi datoria externă se numără şi printre cele mai mari probleme ale Bulgariei. Prin urmare, Banca Mondială a cerut Bulgariei să pregătească un plan de urgenţă, pentru eventualitatea în care economia se va confrunta cu dificultăţi majore în urma crizei financiare globale, şi să precizeze dacă necesită ajutor financiar.

FMI, MAICA TEREZA
La mila Fondului Monetar Internaţional ar putea ajunge, în ciuda reticenţei guvernului său, şi Pakistanul, care se confruntă cu o gaură imensă în balanţa de plăţi, având doar câteva luni la dispoziţie în care să achite importuri şi creanţe în valoare de miliarde de dolari. Guvernul a încercat iniţial să găsească fonduri la alte state, dar fără nici un succes. În aceste condiţii, singura soluţie pare să fie FMI. Germania a promis prin ministrul său de Externe, Frank-Walter Steinmeier, că va ajuta Pakistanul în negocierile cu Fondul. Înmulţirea numărului de state care apelează la FMI ar putea face ca instituţia internaţională să rămână fără fonduri, iar potrivit cotidianului britanic Telegraph ar putea recurge la solicitarea unor depozite din partea statelor occidentale sau chiar la tipărirea de bani. Fondul a cheltuit aproape un sfert din rezerva de 200 de miliarde de dolari de care dispune şi primeşte în continuare solicitări. Pentru a obţine lichidităţi, Fondul poate emite obligaţiuni cu rating “AAA”, în nume propriu, pe pieţele financiare. Instituţia nu a apelat niciodată la această opţiune, preferând să solicite depozite din partea celor 185 de state membre. Opţiunea “nucleară”, de forţă majoră, este de a tipări bani, prin emisiuni de Special Drawing Rights (SDR), instrument financiar utilizat numai de FMI şi alte câteva organizaţii economice globale.

România nu are nevoie de împrumuturi de la FMI

În timp ce tot mai multe state din Europa apelează la sprijinul FMI, România nu dă semne că ar avea probleme cu finanţarea.

“România nu are nevoie, potrivit calculelor BNR, de un împrumut de la Fondul Monetar Internaţional şi nu există probleme de finanţare”, a declarat ieri viceguvernatorul băncii centrale, Cristian Popa.

FMI a anunţat, de asemenea, că nu a avut discuţii cu România privind acordarea unui sprijin financiar, deşi păstrează dialogul strâns cu oficialii de la Bucureşti în legătură cu politicile economice. Instituţia financiară internaţională neagă astfel informaţiile publicate săptămâna trecută în cotidianul The Economist, conform cărora România poartă discuţii cu Fondul în vederea obţinerii unui ajutor financiar.

Scade leul

Informaţiile au apărut concomitent cu anunţul agenţiei de evaluare financiară Standard&Poor’s că a redus ratingul României pentru împrumuturi în monedă străină pe termen lung şi calificativul pentru creditele pe termen scurt ca urmare a riscurilor determinate de necesarul ridicat de finanţare de pe pieţele internaţionale de credit. Decizia i-a luat prin surprindere pe mai mulţi analişti economici, dar şi pe oficialii BNR. “Mi-e foarte greu să înţeleg de ce România a fost primul pas al unei reduceri a perspectivei pentru ţările din regiune. Cred că România a avut lucruri pozitive, care nu au fost încorporate în analiza S&P”, a spus viceguvernatorul BNR.

Decizia S&P a afectat puternic cursul de schimb al monedei naţionale. Leul a continuat să fie singura valută din regiune care s-a depreciat în raport cu euro. La închiderea şedinţei locale, cursul a fost de 3,7150-3,7200 lei/euro, paritate cu peste 1,5 bani mai mare faţă de nivelul de luni. Primele transferuri de marţi s-au realizat la 3,7400-3,7450 lei/euro şi, imediat după deschidere, rata a urcat la 3,7550-3,7600 lei/euro, nivelul reprezentând maximul zilei.

“Leul a continuat să se deprecieze faţă de euro, rămânând singura valută din regiune care a scăzut ca urmare a diminuării ratingului acordat României de Standard&Poor’s”, a afirmat un dealer. La prânz, rata de referinţă publicată de Banca Naţională a României a crescut cu 5,01 bani, la 3,7370 lei/euro. (Vali Blănaru)

Recesiunea imobiliară

Îngreunarea creditării pentru populaţie, precum şi faptul că dezvoltatorii obţin din ce în ce mai greu finanţări de la bănci afectează şi sectorul imobiliar. Comisia Naţională de Prognoză apreciază o frânare bruscă în sectorul construcţiilor pentru 2009, unde aşteaptă un avans de 12,8%, faţă de 28,8% în acest an. Deja mai mulţi dezvoltatori şi-au anunţat amânarea unor proiecte rezidenţiale. Fondul imobiliar Fabian a amânat construcţia proiectelor rezidenţiale din Timişoara, Oradea şi Satu-Mare, totalizând peste 800 de locuinţe. Dezvoltatorul austriac Immoeast a anunţat că va îngheţa o parte din proiectele anunţate, inclusiv în România, şi va tăia din bugetul anunţat de 4,4 miliarde de euro o sumă de 2 miliarde de euro. În ţara noastră are proiecte în Baia Mare, Constanţa, Ploieşti, Oradea, Iaşi, Suceava, dar şi Timişoara.

Tot legat de sectorul imobiliar şi de construcţii se află şi industria cimentului. HeidelbergCiment a anunţat că ar putea reconsidera şi amâna unele investiţii în cazul în care economia românească va stagna sau va înregistra un recul. Compania anunţase anterior investiţii de 150 milioane de euro până în 2011-2012 pentru dublarea capacităţilor actualelor unităţi de producţie şi posibilitatea construcţiei unei noi fabrici de ciment. Grupul Strabag are şi el în plan construcţia unei fabrici de ciment la Anina, judeţul Caraş Severin, unde va investi 220 milioane de euro. Strabag a înregistrat în 2007 venituri consolidate de 200 milioane de euro în România şi mizează în 2008 pe o creştere până la 300 milioane de euro. (Daniel Ionaşcu)

Economia României nu mai duduie, gâfâie

Frisoanele crizei financiare internaţionale au ajuns şi în România. Înrăutăţirea condiţiilor face ca oamenii să consume mai puţin în întreaga lume, iar marii exportatori ai României se confruntă cu lipsă de comenzi.

Criza financiară a zburat din buzunarul României 5 miliarde de euro dintr-un foc, o dată cu anunţul Voestalpine că va amâna pentru 2009 alegerea locaţiei viitorului combinat de la Marea Neagră. Pe lângă investiţia directă, combinatul, care ar fi trebuit să producă 5,5 milioane de tone de oţel anual, ar fi creat în zona Agigea peste 5.000 de locuri de muncă în cazul alegerii României. Nici combinatele siderurgice existente deja nu o duc mai bine. Cum industria auto este principalul client al siderurgiei, reacţia în lanţ a dus la reducerea voluntară a producţiei. La ArcelorMittal Galaţi au fost oprite din 20 octombrie Furnalele 2 şi 5 pentru aproximativ cinci luni. Până în luna martie, va înceta activitatea la Oţelăria nr. 3 şi Secţia Turnare Continuă nr. 3. De asemenea, în Laminorul de Semifabricate, activitatea va înceta până la sfârşitul trimestrului IV al acestui an. Salariaţii din unităţile respective vor fi redistribuiţi în alte sectoare. Situaţia de la Galaţi nu este singulară. Jumătate din cei 650 de angajaţi ai ArcelorMittal Tubular Products au fost trimişi acasă în această săptămână, urmând să primească 75% din salariu. Constantin Rotaru, preşedintele Sindicatului din cadrul unităţii, a spus că acest gen de operaţiuni ar putea dura până la finele acestui an.

GREU DE... CUMPĂRAT
Companiile din metalurgie sunt şi ele în aceeaşi situaţie. Vânzările de aluminiu ale combinatului ALRO Slatina, controlat de Vimetco, au scăzut cu 10,1%, la 106.000 tone în primul semestru al anului 2008, faţă de 118.000 tone în perioada similară a anului trecut. Şi alte companii au acelaşi gen de probleme. Fir-mele ieşene Remat şi Pieta, ambele controlate de Constantin Comănescu, închid parţial porţile. “Trebuie să închid 80% din Remat. Am avut 36 de puncte de lucru în ce priveşte reciclarea. Acum mai avem opt. La fiecare punct de lucru a fost redus numărul de angajaţi”, spunea afaceristul. Numărul persoanelor disponibilizate se ridică la câteva sute. “La începutul anului, preţul unei tone de fier vechi era de 600 dolari pe tonă, acum a ajuns la 100 dolari”, a continuat el.  

FRĂNĂ DE MOTOR
Sectorul auto din ţară este şi el afectat. Dacia a redus nivelul producţiei planificat pentru acest an cu 50.000 de unităţi, ca urmare a scăderii cererii, pe fondul crizei economice, potrivit lui Constantin Stroe, vicepreşedinte Dacia. Compania a anunţat săptămâna trecută că va întrerupe producţia la Mioveni în zilele de 30 şi 31 octombrie, dar şi pe 13 şi 14 noiembrie. Situaţia este străvezie şi la Craiova. O treime din salariaţii Ford România s-au aflat în şomaj tehnic timp de trei zile din cauza problemelor de la General Motors. Compania are semnat cu Ford un contract de furnizare de 170.000 de  motoare şi 200.000 de cutii de viteze către fabricile din Ucraina, Egipt, Uzbekistan şi Egipt, unde General Motors asamblează autoturisme. Fourmont apreciază că în 2009 vânzările de autoturisme vor scădea până la nivelul aferent anului 2006, de la nivelul de 366.819 unităţi vândute în 2007 la 297.162 unităţi comercializate în 2006.

SUBANSAMBLELE INTRĂ ÎN MARŞARIER
În întreaga lume producătorii au anunţat scăderea vânzărilor şi trimiterea muncitorilor acasă pe anumite perioade. Renault va închide aproape toate fabricile din Franţa pentru perioade situate între una şi două săptămâni. Peugeot va reduce dramatic producţia pentru a contracara scăderea estimată a producţiei de 17% în trimestrul al patrulea. Daimler va întrerupe activitatea la două fabrici din Germania pentru două săptămâni în decembrie-ianuarie. Şi Opel, BMW, Seat şi Skoda au anunţat că vor reduce producţia. Iar acest lucru se va repercuta asupra activităţii companiilor de subansamble auto din România. La noi în ţară, Marquardt Schaltsysteme produce la Sibiu sisteme electrice şi electromecanice pentru Audi, BMW, Mercedes-Benz şi Porsche; Calsonic Kansei produce la Ploieşti sisteme de aer condiţionat, sisteme de răcire şi de evacuare pentru Audi şi BMW. De asemenea, Star Transmision produce la Cugir cutii de viteze pentru Mercedes, iar Hutchinson realizează lângă Braşov componente din cauciuc pentru etanşeizare şi antivibraţie pentru Dacia, Ford, BMW, Peugeot. La Bistriţa, o altă fabrică realizează componente pentru Mercedes. (Daniel Ionaşcu)