O schimbare majoră se pregătește pe piața muncii din România: începând cu anul 2026, angajatorii vor fi obligați să facă publice informațiile privind salariile și diferențele de remunerare între bărbați și femei. Noua directivă europeană privind transparența salarială provoacă deja neliniște în mediul privat, unde antreprenorii avertizează că măsura ar putea genera conflicte între colegi și birocrație suplimentară.
România se pregătește de o schimbare care nu le priește deloc angajatorilor. Până în iunie 2026, țara noastră trebuie să transpună în legislația națională Directiva Europeană privind transparența salarială – un act normativ care obligă companiile să comunice deschis nivelul veniturilor și diferențele de remunerare între femei și bărbați.
Potrivit noii directive, angajatorii vor trebui să anunțe nivelul salarial încă din etapa de recrutare. Ulterior, angajații vor avea dreptul să solicite informații despre criteriile de stabilire a veniturilor, nivelul mediu de plată pentru posturi similare și diferențele de salarizare între genuri. Deși legea nu obligă firmele să divulge salariul fiecărui angajat, acestea vor fi nevoite să elaboreze periodic rapoarte oficiale.
Cătălin Pozdarie, CEO al unei companii de retail cu 500 de angajați, spune că noile reguli vor tensiona atmosfera la locul de muncă:
„O transparentizare totală va duce la anumite încordări pe piaţa muncii. Oricât de mult am vrea noi să nu existe, ele vor exista. Ar fi mult mai liniştiţi, s-ar concentra mult mai mult pe muncă şi ar da un randament mai bun, decât să se concentreze pe diferenţele de salarii dintre a şi b. Ne vom adapta la piaţă. Vom observa cum va fi implementarea.”
Peste 60% dintre patroni spun că nu sunt pregătiți
Conform celui mai recent sondaj, peste 60% dintre antreprenori recunosc că nu sunt pregătiți să publice informațiile financiare, iar 30% consideră că această măsură aduce mai degrabă riscuri decât beneficii.
Specialiștii în resurse umane avertizează și ei asupra efectelor pe termen scurt:
„Din păcate, România nu este pregătită pentru această transparenţă. Şi nici angajatorii nu sunt. Vor exista discrepanţe enorme. Un angajat care a stat în compania respectivă zeci de ani şi care a adus foarte multe realizări, dacă vine cineva din afară, cu siguranţă o să aibă un salariu cu 20-30% mai mare decât el”, a declarat Sorina Faier, specialist HR.
Unii angajatori cred că, înainte de mediul privat, statul ar trebui să dea exemplul:
„Au dreptul să ceară, dar nu întotdeauna cererea este pertinentă. Creşterea salariilor a fost enormă în ultimii ani şi greutatea fiscală cade întotdeauna pe angajator şi pe mediul privat. Hai să începem cu instituţiile de stat, cu politicienii. Mergem la corporaţii, la nivel de tot management. În felul ăsta să începem proiectul.”
Clauzele de confidențialitate vor dispărea
Odată cu aplicarea directivei, clauzele de confidențialitate privind salariile vor fi eliminate, ceea ce înseamnă că angajații vor putea discuta liber despre veniturile lor.
„Noi avem clauză de confidenţialitate. Dar neoficial lucrurile se ştiu. Prin urmare, nu ar fi aşa o surpriză”, a spus un angajat.
România are termen până în iunie 2026 pentru a transpune în legislația națională noile reguli, deja aplicate în mai multe state europene precum Spania, Franța, Germania, Suedia și Danemarca, potrivit Observator.


