Salariul minim: 705 lei în 2010

Proiectul legii salarizării unice este gata, a anunţat ministrul Finanţelor. În sensul că s-a ajuns la o înţelegere cu sindicatele. Nu cu toate. Oricum, se pare că salariul minim va creşte de la 600 de lei în prezent, la 705 lei în 2010.

"Legea salarizării unice este gata. Cred că această lege va aduce linişte în Justiţie, în primul rând, dar şi în Sănătate, Educaţie şi în rândul funcţionarilor publici", a anunţat Gheorghe Pogea, ministrul Finanţelor Publice, după opt ore de negociere cu sindicatele. Acestea au acceptat propunerea Guvernului ca salariul minim pe economie să fie de 705 lei în 2010, deşi iniţial ceruseră 720 de lei. Oricum este vorba de o creştere de 105 lei faţă de valoarea de anul acesta.

"Venitul salariului minim pe economie este cel propus de Finanţe. S-a acceptat (un salariu minim pe economie - n.r.) 705 lei în 2010 şi 1.100 lei în 2015. Salariul minim pe economie garantat în plată se stabileşte prin HG şi este unic pe tot teritoriul României", a declarat Bogdan Hossu, preşedintele Cartel Alfa.

Veştile pentru cei cu studii superioare nu sunt însă la fel de bune: salariului minim cu care pot fi încadraţi aceştia a fost stabilit la 1,75 salarii minime pe economie. Asta în timp ce legislaţia actuală prevede că o persoană cu studii superioare nu poate fi încadrată cu mai puţin de două salarii minime.

Hossu a adăugat că au fost făcute corecţii substanţiale la Justiţie: au fost reduşi coeficienţii pentru funcţiile de conducere, dar nu în mod semnificativ, dar au fost operate creşteri substanţiale pentru cei cu funcţii de execuţie. Magistraţii nu îşi vor pierde sporurile de stres de 50% şi pe cele de confidenţialitate de 15%, în condiţiile în care 35% din valoarea acestora va fi introdusă în salariu, iar 30% vor reprezenta, în continuare, sporuri, a declarat şi Octavian Ojog, secretar de stat în Ministerul Justiţiei.

"Forma proiectului convenit în această seară ne mulţumeşte. Sperăm să-i mulţumească şi pe magistraţii din România. Noi suntem de acord şi cu scăderea coeficienţilor pentru şefii din justiţie, iar veniturile angajaţilor din justiţie nu vor scădea în 2010", a precizat el.

De asemenea, au fost reduşi coeficienţii şi în cazul demnitarilor - premierul, preşedinţii Camerei Deputaţilor, Senatului, Curţii de Conturi, înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Consiliului Superior al Magistraturii - de la 11,8% la 11,6%, a anunţat Hossu. S-au făcut şi clarificări pe texte care puteau lăsa loc la interpretări, precum şi pe sporuri şi coeficienţi marginali, pentru a obţine o reaşezare a structurii. În plus, au fost reformulate anumite texte din lege pentru a garanta că plata salariilor din prezent şi a sporurilor vor fi asigurate până când noul coeficient de ierarhizare înmulţit cu baza raportată va da o valoare mai mare decât cea aflată în prezent în plată. 

"Deci, venitul salarial nu va scădea în niciun domeniu bugetar dacă textul va fi preluat şi depus la Parlament în forma agreată cu sindicatele", a adăugat Hossu. "Sperăm că toate categoriile vor fi parţial satisfăcute. Am discutat în această seară, dar vrem să vedem textul final în Parlament. Sperăm că Guvernul va introduce toate textele convenite", a concluzionat el. Şi liderul BNS, Dumitru Costin, a părut mulţumit de rezultatul negocierilor. "Încercăm să ajungem la o soluţie de echilibru. Ar mai putea fi făcute anumite corecţii şi chiar am lăsat o listă în acest sens", a declarat şi Dumitru Costin, preşedintele BNS.

El a apreciat că, în ce priveşte domeniul Justiţiei, "soluţia găsită este corectă şi echitabilă". Însă a atras atenţia că este necesară "curăţirea aparatului bugetar" pentru ca actul normativ să poată fi aplicat în această formă.

Ameninţări cu proteste
"Legea, din punctul nostru de vedere nu este gata", a venit replica liderului sindicaliştilor din Administraţia publică, Vasile Marica. "Mă nemulţumeşte faptul că nu sunt plătite incompatibilităţile, că personalul contractual şi cei cu studii medii au salarii foarte mici şi că cei cu studii superioare nu pleacă de la dublul salariului minim. Sunt lucruri care sunt în inechitate faţă de alte categorii sociale şi faţă de contractul colectiv de muncă", a explicat Marica. El a declarat că dacă Guvernul îşi va asuma răspunderea în Parlament pe această formă a proiectului, se va consulta cu membrii Sed Lex pentru declanşarea protestelor. Marica a deplâns lipsa de coordonare a sindicatelor, ca urmare a "orgoliilor unora şi altora".

"Este o mare prostie a tuturor sindicatelor că nu s-au unit ca să facem o moţiune de cenzură împreună. Astea sunt pişcături pe care le fac orgoliile unora şi altora. Tipul acesta de şmecherii, că unii fac mai mult, că unii mai puţin, ne-a adus în situaţia în care Guvernul ia decizii politice de unul singur, pentru că noi suntem incapabili să facem o acţiune de protest comună", a adăugat Marica.