Distrugerea patrimoniului UGSR, o istorie care se scrie în fiecare zi. Astăzi Casa de Cultură a Sindicatelor Suceava
La peste trei decenii de la preluarea controversată a patrimoniului UGSR, disputa privind Casele de Cultură ale Sindicatelor revine în prim-plan. Inițiativa autorităților locale de a prelua aceste imobile, invocând degradarea lor avansată, este catalogată de Uniunea Generală a Sindicatelor din România drept o nouă ilegalitate care încearcă să acopere un furt istoric.
Patrimoniul UGSR, împărțit pe baza unor documente contestate
La mai bine de 35 de ani de la desființarea Uniunii Generale a Sindicatelor din România (UGSR), efectele uneia dintre cele mai controversate preluări de patrimoniu din istoria post-decembristă continuă să se resimtă. Potrivit actualei conduceri a UGSR, patrimoniul sindical a fost împărțit între confederațiile sindicale apărute imediat după 1990 în baza unor documente falsificate.
Este vorba despre un proces-verbal din 4 iulie 1990, care ar fi conținut semnătura falsificată a președintelui Comitetului Național Provizoriu de Organizare a Sindicatelor Libere, document ce a stat ulterior la baza așa-numitei „Tranzacții Generale” din 7 noiembrie 1991. Deși contestate constant, aceste acte continuă să producă efecte juridice și economice până în prezent.
Clădiri exploatate, vândute sau abandonate
În urma acestei împărțiri, susține UGSR, numeroși lideri sindicali s-au îmbogățit din exploatarea ilegală a patrimoniului, în special a Caselor de Cultură ale Sindicatelor. Multe dintre aceste clădiri au fost închiriate, vândute fără drept de proprietate sau lăsate intenționat în paragină, după ce au fost stoarse de resurse.
„Unii lideri sindicali, continuă să se îmbogățească din exploatarea ilegală a acestui patrimoniu, unele dintre clădirile preluate în marele jaf pus la cale în urmă că 35 de trioul sindical CNSLR, Cartel Alfa si Fratia, la care s-au lipit de-a lungul anilor și alțe confederații, precum CSDR și BNS.
Ele au fost exploatate până la distrugere, banii obținuți intrând în buzunarele largi ale diverșilor lideri sindicali și acoliților acestora.
În această situație se găsesc multe dintre casele de cultură, unele vândute fără drept de proprietate, altele închiriate la diverse firme și, mai nou, lăsate în paragină, iar altele preluate ilegal de către primării, dacă ținem cont de legislația privind patrimoniul sindicatelor”, a explicat președintele UGSR.
Responsabilitatea ar reveni unui nucleu sindical format inițial din CNSLR, Cartel Alfa și Frăția, la care s-au adăugat ulterior alte confederații, precum CSDR și BNS. În timp, spun reprezentanții UGSR, patrimoniul a fost fie distrus, fie pierdut definitiv.
Suceava, un nou caz tensionat
Cel mai recent episod al acestui conflict se consumă la Suceava. Președintele Consiliului Județean, Gheorghe Șoldan, a anunțat existența unei inițiative legislative care ar permite administrațiilor locale să preia Casele de Cultură aflate în proprietatea sindicatelor, cu scopul de a le renova și reda comunității.
Argumentul principal invocat este starea avansată de degradare a clădirii din Suceava, care, în ciuda veniturilor obținute din chirii și evenimente, nu ar fi beneficiat de investiții majore. În opinia autorităților județene, doar intervenția statului ar mai putea salva această instituție culturală.
Citește și Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, transformată în club de noapte
„O ilegalitate nu poate fi reparată prin alta”
UGSR salută, în principiu, intenția de a salva aceste clădiri de la ruină, însă avertizează că soluția propusă este greșită din punct de vedere legal. Președintele UGSR, Dragoș Vasile Frumosu, atrage atenția că preluarea forțată a acestor imobile de către administrațiile locale ar reprezenta o nouă încălcare a legii.
El amintește că tentativele de preluare a Casei de Cultură din Suceava nu sunt noi, existând în trecut inclusiv discuții privind un schimb de bunuri între instituțiile județene și conducerea Cartel Alfa, subiect intens mediatizat la vremea respectivă.
Justiția, acuzată de pasivitate
Potrivit UGSR, situații similare s-au produs în mai multe orașe din țară, precum Târgu Jiu, Rovinari, Orșova, Baia Mare sau Focșani. În unele cazuri, intabulările ar fi fost anulate și refăcute ilegal, în altele s-a ajuns la executări silite, deși confederațiile sindicale aveau doar calitatea de administratori, nu de proprietari.
„Casele de cultură ale sindicatelor se află de mai mulţi ani sub asediul administraţiilor locale care vor să le preia, iar în unele cazuri chiar s-a reușit preluarea apelându-se la alte falsuri (vedeți Casa de Cultura din Târgu Jiu). De exemplu, au fost anulate ilegal intabulările și s-au operat alte intabulări folosind alte adrese, în alte cazuri au fost executate silit de către judecătorii sindici din cauza datoriilor acumulate de confederațiile sindicale, ignorându-se că acestea aveau doar rol de administrator, nu de proprietar. La toate aceste ilegalități justiția noastră asistă impasibilă de zeci de ani. Așa au dispărut din patrimoniul UGSR casele de cultură din Târgu Jiu, Rovinari, Orșova, Baia Mare, Focșani etc.”
În tot acest timp, susține Frumosu, instituțiile statului și justiția au asistat pasiv la dispariția patrimoniului UGSR.
Citește și Casa de Cultură a Sindicatelor din Onești, subiectul unui nou scandal
ANAF, acuzată de interpretări „după bunul plac”
Un element nou în acest conflict îl reprezintă implicarea unor instituții ale statului, în special ANAF, care, potrivit UGSR, ar interpreta legi și hotărâri judecătorești în mod discreționar, contribuind la ștergerea identității adevăratului proprietar al patrimoniului sindical.
Soluția propusă: parteneriate, nu confiscări
Dragoș Vasile Frumosu subliniază că există o alternativă legală și viabilă pentru salvarea acestor clădiri: parteneriatele cu adevăratul proprietar de drept, respectiv Confederația Generală a Muncii – Uniunea Generală a Sindicatelor din România.
El reamintește că, potrivit Convenției de la San Francisco din 1945, patrimoniul sindical este indivizibil, iar orice inițiativă legislativă care ar încălca acest principiu ar fi rapid anulată în instanță.
„Este dureros și ineficient ca acest patrimoniu să fie distrus. Prin funcționare, el poate aduce venituri importante la bugetul statului, poate crea locuri de muncă, poate sprijini cultura și poate genera beneficii reale pentru membrii de sindicat și pensionari – cei care, de fapt, au contribuit la construirea lui”, a declarat președintele UGSR.


