Scandalul FNI in vizorul FMI

Romania resimte si acum efectul FNI, care a dus la scaderea increderii populatiei in sistemul bancar si la reducerea depozitelor in banci.

In Romania exista un bun sistem de combatere a infractiunilor financiare, dar va mai lua ceva timp pana va fi pus in aplicare. In consecinta, anchetele in cazul acestui tip de infractiuni, cum este cazul Fondului National de Investitii (FNI), avanseaza nepermis de greu. Aprecierile ii apartin reprezentantului rezident al Fondului Monetar International (FMI) in Romania, Graeme Justice. A fost nevoie de interventia rezidentului FMI pentru ca scandalul FNI sa fie repus pe tapet.

Ancheta fara rezultat

"In acordul stand-by din anul 2000, Guvernul s-a angajat sa intreprinda actiuni rapide impotriva responsabililor de prabusirea FNI. Dupa patru ani, ancheta nu a produs inca nici un rezultat", a afirmat Justice. Oficialul FMI a mai spus ca sistemul financiar din Romania inca se resimte dupa prabusirea fondului, in mare parte pentru ca cei vinovati nu au fost pedepsiti iar neincrederea populatiei in sistem inca nu a revenit la cote normale. Aceasta neincredere s-a concretizat intr-un numar descurajant de depozite constituite in banci. Prin urmare, bancile s-au vazut nevoite sa se finanteze din profit sau din fonduri alocate de bancile mama din strainatate.

Justice a explicat si efectele negative pe care fraudele financiare si fenomenul de spalare a banilor le au asupra mediului macroeconomic. Astfel, credibilitatea institutiilor financiare este erodata, iar dezvoltarea pietei de capital si a celei monetare este blocata. De asemenea, capitalurile nu sunt folosite pentru investitii productive, incetinind cresterea economica. Riscurile sunt incomparabil mai mari pentru o tara aflata in plin proces de tranzitie, cum este Romania. Transformarile pe care le presupune tranzitia o fac cu atat mai vulnerabila in fata fraudatorilor sistemului financiar cu cat institutiile sale sunt fie pe cale de formare, fie la inceputul activitatii lor, iar specialistii in combaterea acestui tip de infractiuni sunt greu de format.

Lipseste personalul

La randul sau, viceguvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mihai Bogza, a afirmat ca banca centrala este "ingrijorata de evolutia anchetei privind FNI", intrucat nepedepsirea vinovatilor submineaza increderea in sistemul bancar. "Aceeasi persoana din cazul FNI a fost implicata si in falimentul Bancii Romane de Scont. Daca aceasta persoana nu este stopata, astfel de fapte pot continua. Trebuie sa existe un efect de descurajare, care poate fi obtinut numai prin pedepsirea vinovatilor", a spus Bogza. Pe langa prabusirea FNI, Bogza spune ca restructurarea, curatarea si recapitalizarea sistemului bancar romanesc au necesitat, in perioada 1990-2003, costuri de 3,7-3,8 miliarde de dolari, majoritatea acestor fonduri fiind destinate acoperirii pierderilor determinate de fraude.

Marile firme ne evita

Companiile considerate ca avand un comportament integru si o atitudine deschisa impotriva coruptiei au o prezenta destul de redusa in Romania, ceea ce demonstreaza ca tara este perceputa, la nivel mondial, ca avand un grad ridicat de coruptie, a mai spus Bogza. El a apreciat ca marile firme prefera sa piarda o afacere decat sa riste pierderea credibilitatii prin acordarea de mita.

REACTIE

Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie apreciaza ca nu se poate vorbi despre tergiversari ale anchetei in cazul FNI, avand in vedere volumul de munca presupus de expertizele financiare cerute de instanta si numarul mare de parti care trebuie instiintate. Primul rechizitoriu a fost intocmit la 4 iunie 2000, cand au fost trimise in judecata 13 persoane din cadrul Sov Invest SA, CEC si CNVM. Dupa circa doi ani, mai multe dosare au fost conexate. De la 15 volume dosarul de urmarire penala are in prezent circa 500 de volume. O alta dificultate intampinata a fost reconstituirea bazei de date Sov Invest. Martea trecuta instanta suprema a luat decizia de a amana cu sapte luni judecata in procesul privind despagubirea investitorilor FNI.