SCHIŢĂ DE BUGET/Fără bani de la UE intrăm în recesiune

Proiectul bugetului pe 2009, prezentat vineri la Guvern de ministrul Finanţelor Publice, este dezarticulat, iar cifrele se bat cap în cap. Marea necunoscută, dar şi miza acestui buget, este nivelul fondurilor comunitare şi de coeziune pe care vom reuşi sau nu să le atragem.

Analiştii economici spun că deocamdată nu avem un proiect de buget, nici măcar o schiţă, ci doar nişte ţinte macroeconomice pe care se va baza construcţia bugetară. Conform cifrelor prezentate, Cabinetul Boc se bazează pe o creştere economică de 2,5%, faţă de 7,8% anul trecut, pe un deficit bugetar de 2% din PIB, faţă de 5,8% în 2008 şi pe un deficit de cont curent de 10,3%, faţă de 13,5% anul trecut. Cu ochiul liber se poate observa că vom avea un buget în care şi sectorul public şi cel privat se vor contracta puternic, dar  ţintim o creştere economică de 2,5%. "Nu cred că este prea realist. Încetinirea deficitului bugetar înseamnă o scădere foarte mare a consumului public, în paralel cu o scădere mare a consumului privat, aşa cum arată prognoza pentru deficitul de cont curent. Nu poţi să reduci la acest nivel cele două deficite şi să ai şi creştere economică de 2,5% din PIB. La un defict bugetar de 2% vom avea recesiune", a declarat Liviu Voinea, director executiv al Grupului de Economie Aplicată. De aceeaşi părere este şi analistul economic Ilie Şerbănescu. "Cifrele prezentate nu se leagă între ele, aşa că nu pot să fac nici un comentariu până nu văd bugetul", ne-a declarat acesta. Analiştii economici spun că Executivul va fi obligat să ia o decizie politică şi să piloteze economia, astfel încât să evite intrarea ţării în recesiune.

MIZA: FONDURILE COMUNITARE
"Marea necunoscută a acestui an este nivelul fondurilor comunitare şi de coeziune pe care vom reuşi să le atragem. Dacă vom reuşi să atragem 3%-4% din PIB, adică să aducem la buget cam 5 miliarde de euro, atunci aceşti bani vor putea compensa lipsa de venituri fiscale", a declarat fostul ministru al Finanţelor, europarlamentarul Daniel Dăianu. Acesta a avertizat că dacă nu vom reuşi să absorbim fonduri masive, bugetul va trage economia în jos şi am putea intra în recesiune. Este limpede că bugetul actual se va baza pe venituri  fiscale mai mici decât cele de anul trecut. Începând cu luna octombrie, pe fondul crizei economice firmele au redus drastic taxele şi impozitele pe care le plătesc la buget. Sumele colectate în prima jumătate a lunii noiembrie la bugetul de stat au fost de 1,7 miliarde de lei, circa 480 milioane de euro, în scădere cu circa 20% faţă de încasările din perioada similară a anului trecut. "Sper să nu vedem creşteri de taxe, pentru că nu vor avea nici un rezultat. Vor duce la creşterea evaziunii fiscale. Reforma veniturilor nu s-a făcut de 20 de ani, nu se poate face în an de criză", a declarat Liviu Voinea. El a mai precizat că în acest an de criză trebuie să avem o fiscalitate slabă însoţită de cât mai multe reduceri de cheltuieli bugetare, nu însă din zona de investiţii.

SALARII REDUSE
"Este un an greu, trebuie disciplină şi capacitatea de a spune nu", a declarat Daniel Dăianu. Şi ministrul Finanţelor, Gheorge Pogea, pare conştient de acest lucru. El a anunţat că majorările salariale în sectorul public vor fi operate în limita permisă de nivelul maxim al cheltuielilor bugetare programate pentru acest an, de 34,6% din PIB, în condiţiile în care veniturile sunt proiectate la cel mult 32,1% din PIB. "Majorările salariale nu au făcut obiectul discuţiei (...) Limita cheltuielilor este de 34,6% din PIB, iar în acest cadru vom încerca să trecem majorările. Dacă încap vor trece, dacă nu, nu vor fi trecute", a spus Pogea. Câştigul salarial mediu brut luat în calcul de Finanţe pentru acest an va fi de 1.890 lei, în creştere cu 5,8%, faţă de anul trecut. "Cheltuielile salariale din sectorul public trebuie reduse cu cap. Ar fi bine să se introducă un plafon maxim pentru veniturile bugetare, cine doreşte să-l depăşească are opţiunea să meargă la stat", a explicat Liviu Voinea. "Una peste alta, la acest capitol nu avem decât de tăiat, din salarii, din pensii", spune Şerbănescu. El adaugă că majorarea câştigului salarial cu 5,8% este mare, chiar dacă este sub inflaţie. Singurele cheltuieli pe care Guvernul şi le poate permite sunt investiţiile, pentru că acestea au un efect de antrenare a economiei.

Comisia Europeană are alte ţinte

Cifrele prezentate ieri de Comisia Europeană (CE) indică alte ţinte macroeconomice pentru economia României faţă de cele luate în calcul de Guvernul Boc pentru elaborarea bugetului. Cea mai mare deosebire este legată de deficitul bugetar, pe care CE îl estimează la 7,5% din PIB. "Prognoza CE privind deficitul bugetar nu este corectă, iar guvernul îşi menţine obiectivul de a reduce deficitul la 2% în acest an", a declarat ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea. Însă, diferenţele nu se opresc aici. CE a redus prognoza privind deficitul de cont curent al României în acest an, de la 13% din Produsul Intern Brut (PIB) la 11,9%, şi a coborât estimarea privind creşterea economică la 1,75%. "Calculele CE au la bază angajamentele asumate de Guvernul României. Dacă vor fi făcute corecţii şi Guvernul va tăia drastic din cheltuieli şi va avea prioritizări, atunci deficitul bugetar de 7,5% nu mai este sustenabil", a declarat Daniel Dăianu.