SINDALIMENTA: Introducerea unor  taxe în industria alimentară şi agricultură va conduce la creșterea prețurilor, scăderea vânzărilor şi închiderea multor firme

„În timp ce angajații statului, tot mai mulți de la o lună la alta, beneficiază de multe drepturi financiare și cer în continuare altele, angajații din mediul privat sunt puși acum să strângă cureaua până la ultima gaură”, spune SINDALIMENTA în textul comunicatului semnat de președintelei ei, Dragoș Frumosu, adăugând că „actualul Guvern pregătește o serie de măsuri care nu pot conduce decât la distrugerea treptată, dar sigură, a industriei alimentare românești”. Pe lista acestor măsuri se regăsesc:

– eliminarea facilităților fiscale pentru angjații din industria alimentară și agricultură;

– suprataxarea băuturilor răcoritoare cu zahăr în contextul noilor ajustări fiscale;

– creșterea TVA-ului pe zona restaurantelor, un sector strâns legat de cel al industriei alimentare romanești;

– absenţa și întârzierea luării unor masuri pentru sectorul agricol, principalul furnizor al materiei prime pentru industria alimentară. 

“La ultima întâlnire pe această temă dintre GUVERN și PATRONATE, președintele Federației Naționale a Sindicatelor din Industria Alimentară  – SINDALIMENTA – a fost exclus de la discuții, deși inițial se afla pe lista participanților. Un gest mic al ministrului Agriculturii, cel care a decis acest lucru și care dovedește din nou că nu înțelege ce înseamnă dialogul dintre partenerii sociali, cu toate că a fost și directorul unei instituții în care funcționa un sindicat. Puși în fața acestei situații inacceptabile, Federația Națională a Sindicatelor din Industria Alimentară –SINDALIMENTA- îi solicită premierului Ciolacu o întrevedere de urgență în care să-i prezinte situația reală din industria alimentară și agricultură, în condițiile în care actualul ministru al Agriculturii, Florin Barbu ne demonstrează în fiecare zi că este decuplat de la aceste probleme și că refuză să trateze aceste sectoare ca pe unele strategice pentru siguranța națională a  României”, se precizează în comunicat.

• Efectele măsurilor pregătite de Guvernul Ciolacu, în viziunea SINDALIMENTA

A. Eliminarea facilitaților acordate salariaților din industria alimentara și agricultura vă conduce la migrația forței de munca în străinătate și la pierderea în totalitate a forței de muncă bine calificata din cele doua sectoare. În același timp, calificăm angajații pe fonduri europene pentru a creste nivelul de pregătire. Oare îi pregătim pentru sparanghel ?

În același timp, dacă angajatorii ar suporta valoarea facilitaților eliminate de către Guvern, suma vă fi inclusa în costuri, iar preturile vor crește, timp în care se dau ordonanțe pentru scăderea preturilor.

B. ANBR sustine ca suprataxarea băuturilor răcoritoare cu conținut de zahar este o măsură cu un caracter profund discriminatoriu, vizând o singură categorie de produse – băuturi răcoritoare – care reprezintă mai puțin de 3% din aportul mediu zilnic de calorii în Europa. Industria se confruntă deja cu efectele negative ale unei alte măsuri discriminatorii implementate de Guvernul României începând cu 1 ianuarie 2023, respectiv creșterea cotei de TVA de la 9% la 19% doar pentru băuturile răcoritoare. Pe termen lung, o astfel de măsură vă amplifica impactul economic negativ asupra populației și economiei, în ansamblu, deoarece vă contribui la:

–  scăderea vânzărilor și creșterea procentului de șomaj, cu suport financiar de la bugetul statului;

–   creșterea inflației, aflate deja la un nivel extrem de ridicat și la scăderea puterii de cumpărare a românilor

– scăderea unuia dintre cele mai performante sectoare economice din România

–   scăderea cuantumului taxelor plătite la bugetul de stat.

În același timp luarea acestei măsuri vă avea alte repercusiuni negative:

– efecte negative asupra întregului lanț de valoare (de la fermierii care cultivă sfeclă de zahăr în România, până la magazine, baruri și restaurante), inclusiv cu pierderi de locuri de muncă

– favorizarea comerțului transfrontalier (în deficitul celui local) și a celui ilegal pentru a se evita impozitele și taxele.

Exemplele din alte țări unde a fost introdusă o astfel de măsură demonstrează migrarea consumatorului către variante mai slab calitative, care au efecte asupra sănătății pe termen lung

C. Sindicatul Fermierilor Patrioți şi Asociaţia Cultivatorilor în Vegetal din România – Paltinul – solicită:

1. Reducerea numărului femierilor activi de la 760.000 cereri de plată în suprafața de 9,98 mil ha, la 506.650 de cereri. La această scădere cu 33.3% a numărului de cereri se va ajunge prin introducerea obligativității de prezentare a documentelor justificative pentru procurarea semințelor şi dovada lucrării efective a terenului cu factură de prestări servicii sau posesia efectiva a utilajelor agricole din dotare. În acest fel se vor evita plați pentru un mare număr de fermieri activi care nu fac altceva decât să declare terenul la APIA. nelucrându-l efectiv;
2. Subvenționarea fermierului și a traderului local cu 20 euro /to, în cazul transportului ceralelor pe calea ferata de la producător către traderul exportator final pentru a reduce aglorameraţia rutieră, evitând accidentele și distrugerea infrastructurii rutiere având în vedere că marea majoritate a transportatorilor lucrează peste limita legată admisă de încărcare a camioanelor;
3. Promovarea Legii calamităților naturale și forței majore împreună cu Legea asigurărilor agricole;
4. Punerea de urgență în aplicare a deciziei Comisiei Europene pentru oprirea importului de cereale și produse agroalimentare din Republica Moldova și Ucraina până pe 15 septembrie 2023;
5. Crearea fondului de risc agricol;
6. Înființarea unei Bănci Agricole;
7. Acordarea subvenției la îngrăşăminte chimice de 100 de euro pe hectar la fermier, conform deciziei Comisiei Europene care prevede acordarea unui sprijin de până la 200.000 de euro.
8. Suplimentarea fondului de susținere a prețului la lapte, brânză, carne de la toate speciile de animale domestice.
9. Modificarea planului Național Strategic Programului „De la furcă la furculiţă” adoptat de către Comisia Europeană pentru a aduce plus valoare în fermă prin procesare şi norme care să ne susțînă în faţa marilor retaileri;
10. Alocarea de la buget a minimum 800 de milioane de euro pentru pentru modernizarea firmelor mici și mijlocii;
11. Un preț garantat la cereale, lapte şi carne care să nu fie plătit sub prețul de cost al producție