SISTEMUL BANCAR/Banii nu ajung în economie

Băncile comerciale stochează lichidităţile injectate de băncile centrale în pieţe, în loc să acorde împrumuturi, a declarat guvernatorul băncii centrale a Austriei, Ewald Nowotny. În schimb, bancherii cer în continuare noi facilităţi şi de la ţările emergente.

Criza de lichiditate din sistemul bancar va dura cel puţin până în 2010. Instituţiile bancare cer ajutor la stat sau la băncile centrale, însă în loc să injecteze banii în creditarea economiei preferă să-i stocheze pentru a se proteja de vremuri mai grele. Nu ştim ce se va întâmpla în 2009 sau 2010, iar dacă nu recâştigăm încrederea reciprocă în faptul că putem depăşi cu bine perioada de recesiune, nu va fi uşor să restaurăm încrederea în sistemul bancar, a declarat directorul general al Erste Bank, Andreas Treichl. Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, a ameninţat instituţiile financiare că le naţionalizează dacă nu dau drumul la creditare.

PROGRAME CA-N OCCIDENT
Pe de altă parte, bancherii cer politicienilor din Europa Centrală şi de Est, băncilor centrale şi ministerelor de Finanţe să creeze programe similare celor din Occident, inclusiv din SUA şi China, pentru a păstra lichiditate în sistemul bancar. “E adevărat că asta este afacerea noastră. Trăim prin acordarea de bani către economia reală, dar putem face asta doar atât timp cât piaţa funcţionează. Dacă nu este cazul, şi nu este în prezent, înseamnă că politicienii trebuie să fie pregătiţi”, a precizat şeful Raiffeisen International, Herbert Stepic. El a adăugat că România are nevoie de un pachet de măsuri de cel mult 10 miliarde euro, câte 5 miliarde de euro pentru restabilirea încrederii în sistemul bancar şi pentru sprijinirea economiei reale.

10 MILIARDE DE EURO
“Probabil un pachet de 5 miliarde de euro ar fi arhisuficient pentru a stabiliza sistemul bancar din România şi a-l determina să îşi reia activitatea în mod normal. 5 miliarde de euro ar fi mai mult decât suficient pentru sistemul bancar, iar restul pentru economia reală”, a spus Stepic. Pe de altă parte, preşedintele Raiffeisen Bank România, Steven van Groningen, a menţionat că banca nu cere bani de la stat, respectiv de la contribuabili, ci ar prefera să îşi poată utiliza propriii bani, care ar rezulta dintr-o nouă diminuare a rezervelor minime obligatorii de către banca centrală. “Ne aşteptăm la noi scăderi ale ratei rezervelor minime obligatorii, dar numai la lei, nu şi la valută”, a mai spus Van Groningen. BNR a scăzut rata rezervelor minime obligatorii la pasivele în lei de la 20% la 18% din noiembrie 2008.

CRIZĂ ŞI-N 2010
Prognozele nu arată prea bine. Băncile din Europa Centrală şi de Est vor avea probleme de lichiditate în 2009-2010, a apreciat şeful Raiffeisen International, Herbert Stepic. “Cursul valutar va fi influenţat de nivelurile ridicate ale deficitelor de cont curent, de rezervele valutare limitate, care nu pot apăra ratele de schimb, precum şi de dificultăţile legate de refinanţarea datoriei în 2009”, a declarat Herbert Stepic.

El a mai spus că situaţia lichidităţii va rămâne problematică în Europa Centrală şi de Est, ceea ce va cauza reducerea cererii şi ofertei de creditare. Bancherii au prognozat majorarea costurilor de refinanţare, ca urmare a reticenţei investitorilor de a investi în regiunea pe care o consideră riscantă, dar şi reducerea cererii de pe pieţele locale, ca urmare a scăderii semnificative a creditării şi majorărilor salariale. Un alt element care va caracteriza economiile din regiune va fi diminuarea exporturilor şi investiţiilor străine directe.